ADEVĂRUL LIVE Titus Corlăţean: Americanii privesc cu deschidere o ameliorare a relaţiilor româno-ruse

Ministrul de Externe Titus Corlăţean a afirmat joi, la „Adevărul Live, că informarea familiilor implicate într-un eveniment  tragic este responsabilitatea Ministerului Internelor. Ministrul a vorbit despre resetarea relaţiilor Rusiei cu România, despre termenul de un an în care trebuie să se ia o decizie privind independenţa Kosovo. El a anunţat şi că ministrul Justiţiei discută la Bruxelles amendamentele parlamentare în privinţa procurorilor.

Despre tragedia din Muntenegru. Cine comunică cu familiile?

Am avut, pe subiectul mai larg al gestionării unor situaţii de criză, o aducere la zi a procedurilor după criza din Algeria. Procedurile au fost respectate cu stricteţe. În ceea ce priveşte comunicarea cu familiile persoanelor decedate, acest lucru, când lucrurile sunt atestate, confirmate, îl face o echipă specială a ministerului de Interne, pentru că acolo există nişte psihologi special pregătiţi. Relaţia cu familiile pe parcursul desfăşurării activităţilor respective se face prin celula de criză. Comunicarea cu familiile se face respectând anumite reguli şi proceduri, pentru că nu le poţi transmite decât informaţia verificată. Iar informaţia este transmisă de ţara unde s-au petrecut acele lucruri, de autorităţile care gestionează la faţa locului situaţia.  

Este legitim dreptul presei de a informa. În primele ore ale unui astfel de eveniment, întotdeauna apar informaţii contradictorii. Acolo la Podgoriţa s-a spus că sunt turişti ucraineni. Când au început să apară informaţii verificate potrivit cărora ar fi şi români, pentru că iniţial, consulul ucrainean a fost invitat la spital şi  a spus că „nu sunt ai mei“. A fost anunţat abasadorul român, care a venit la spital, şi când a văzut că sunt cetăţeni români a informat centrala MAE. Am declanşat imediat celula de criză şi au început procedurile normale în astfel de situaţii.  Prima data s-a spus că este numai un decedat român, cinci răniţi. Până dimineaţa nu a existat lista pasagerilor. Nu poţi comunica ceea ce nu se verifică.

În astfel de situaţii, ministerul de Externe este vinovatul de serviciu. Au fost la Podgoriţa  cam 80 de persoane din ministerul de Externe, prin rotaţie, care s-au ocupat de ceea ce trebuiau să se ocupe.  

De ce lucra un poliţist pe postul de şofer?

Această întrebare am pus-o şi eu. S-a schimbat legea în 2010 şi, pe fundalul de atunci,  unii oamenii au fost daţi afară şi, în compensare, s-a schimbat legea.  S-a permis angajaţilor din poliţie, în timpul liber, să presteze şi alte activităţi salarizate. E bine, e rău? Dacă mă întrebaţi pe mine, eu cred că Ministerul de Interne...Sunt responsabili în ministerul de Interne  care au spus că nu sunt de acord cu acele modificări din lege. Trist este că unii responsabili politici la acea vreme se întrebau cum este posibil aşa ceva. Legea cu statutul poliţistului s-a modificat.

Despre declaraţia ambasadorului român din Muntenegru

Probabil nu ar fi trebuie să facă o astfel de declaraţie. Ambasadorul român din Muntenegru este la final de carieră şi a avut o carieră solidă.  Şi-a cam depăşit mandatul ca număr de ani.  I-am recomandat să fie reţinut în comentarii faţă de presă pentru că oricum, ca regulă, în astfel de situaţii, comunicarea se face de către celula de criză şi purtătorul celulei de criză, care este şi purtătorul de cuvânt al MAE etc.

Despre proiectul Nabuco

Nabuco a fost un proiect important pentru întreaga regiune, dar şi mai mult pentru alte state. Georgia era direct interesată, Turcia ca stat de tranzit principal. Bulgaria are un grad de dependenţă de gazul rusesc de 90%. România ia de la ruşi gaz în proporţie de 26%. Putem realiza mai bine cât de bine a fost ca premierul să meargă la Consiliul European. Conducta ar fi devenit funcţională în 2017. Putem să ne asigurăm independeţa energetică în următorii ani. Proiectul Nabuco a fost mai solid decât competitorul.

În Azerbaidjan premierul Ponta discută despre continuarea proiectului care priveşte gazul lichefiat, AGRI. Avantajul suplimentar este dat de rezervele proprii naţionale, dar şi de faptul că Azerbaidjan-ul nu are multe parteneriate strategice încheiate cu state UE. Cred că România este singura.

Proiectul Nabuco era de mai mare importanţă. Geopolitic întotdeauna există interese divergente. Rusia are proiectul Souh Stream si este un competitor. Anunţul public de pe 28 va spune că au prevalat costurile.
 

Despre resetarea relaţiilor cu Rusia şi cum o privesc SUA

“Nu exista deloc mulţumire la nivelul autorităţii ruse privind relaţia bilaterală. E bine că ruşii sunt interesaţi”

Vizita lui Patruşev este un semnal de deschidere şi el vine pe un fundal de necesitate, pe frontiera estică a alianţei nord-atlantice. În aceşti ani, România şi Rusia nu au avut o relaţie politică funcţională, din diverse motive: unele imputabile ruşilor, altele imputabile modului în care s-a jucat politica în România. Deci era o necesitate, mai ales că vorbim de frontiera estică a UE şi a Alianţei Nord-Atlantice. Am să spun în premieră că la această frontieră se uitau cu interes şi aşteptare şi aliaţi de-ai noştri. Era nevoie să existe o deschidere şi paşi spre o relaţie politică funcţională. Cei care sunt purişti vor spune că vindem ţara ruţilor, cei care sunt raţionali în gândire şi în comportare vor spune că este bine că se întâmplă acest lucru pentru că sunt interese politice, de securitate, economice uriaşe în regiune şi în relaţiile bilaterale. Şi este bine să poţi discuta normal, la aceeaşi masă, subiecte unde ai poziţii similare, dar şi subiecte unde ai poziţii divergente. Doreşti să ameliorezi balanţa economică, trebuie să discuţi, doreşti să exporţi mai mult pe piaţa rusă, trebuie să discuţi. Vrei să elimini în viitor intermediarii, atât cât vom mai lua gaz de la ruşi, care ridică preţul gazului, atunci trebuie să discuţi aceste lucruri. Şi putem continua cu temele de simbolistică importante şi pentru România care provin din istorie, de exemplu tema tezaurului. Ca să discuţi şi avansezi, în timp, trebuie să ai uşi deschise şi să poţi discuta. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat în aceşti ani şi acesta este un semnal pe care l-am apreciat la Bucureşti.

„Vizita lui Patruşev un semnal de natură politică”

Nu exista deloc mulţumire la nivelul autorităţii ruse şi am avut discuţii cu omologul meu pentru modul în care a existat sau nu dialogul anterior. Este un interes comun. Este bine că ruşii sunt interesaţi. Noi pierdem economic foarte mult în continuare. Am început să ne mişcăm pe piaţa rusă cu companiile româneşti, dar vrem să punem în valoare potenţialul României. Toţi ruşii cu care am discutat în ultima vreme de timp şi anterior au spus: „La noi, în Rusia, lumea îşi aduce aminte de mobila romînească, de , de maşini etc“ Am întâlnit acest tip de reacţie şi în alte state, într-o altă paradigmă. Lumea ne întreba de ce nu venim şi acolo, noi asta vrem să facem, dar nu neaparat pe securitate.

Dar Generalul Patruţev de asta a venit. El a fost invitat de consilierul pe Securitate al domnului Băsescu, domnul Iulian Fota. Semnalul a fost, în primul rând, de natură politică.

Vizita directorului CIA era o confirmare, nu că ar fi fost nevoie, a unei relaţii extrem de specifică îndeosebi în domeniul de cooperare al serviciilor de securitate. Ştiu din activitatea mea cât de competitive sunt serviciile române şi în teatrele de operaţiuni. A fost şi un semnal politic pentru că în cadrul parteneriatului cu americanii avem şi proiecte extrem de interesante care ne interesează, îi interesează pe amerciani şi interesează regiunea dacă ne referim la scutul antirachetă. Cred că americanii privesc cu deschidere o ameliorare a relaţiei şi dialogului între România şi federaţia Rusă. Mai ales că zona de securitate, în ansamblul lărgit al Marea Neagră....Aici suntem la faţa locului, sunt chestiuni legate de Transnistria, de faptul că nu s-a avansat în procesul de negocieri 5 plus 2. E nevoie de un anumit spirit între actorii care negociază. România nu este un negociator direct în acest format. Dar, pe de altă parte, acest dialog care este necesar între Bucureşti şi Moscova poate să ne permită şi nouă să spunem că procesele de apropiere a Republicii Moldova nu vin împotriva interesului Rusiei din diferite considerente. Dincolo că este vorba de o decizie suverană a unui stat. Dar dincolo de asta, nu merge împotriva interesului Rusiei.  Dar lucrurile acestea trebuie discutate.

Despre agenda vizitei la Moscova şi eventuale vizite ale lui Ponta şi Băsescu

Orice relaţie importantă, mai ales cea pe care doreşti să o relansezi, se susţine politic, printr-o agendă politic. Deci trebuie să existe şi aici vorbim de instituţii, în premierului, în numele preşedintelui. Dar acest lucru se menţine prin contacte între preşedinţi, prim-miniştri, miniştri... Deci, în perspectivă, eu spun că e firesc şi necesar să fie menţinută o relaţie între două ţări printr-o agendă de lucru. Şi acest lucru face parte din dialogul pe care îl avem şi-l voi avea când voi merge la Moscova, în iulie. Relaţiile bilaterale, în toată complexitatea lor, vor fi discuţii despre relaţiile regionale, componenta economică. Vor fi semnate câteva acorduri, inclusiv Înfiinţarea Centrului Cultural Român la Moscova şi a Centrului Cultural Rus la Bucureşti. Suntrelaţiile bilaterale, inclusiv economice, temele regionale, relaţiile internaţionale, cu subiectele fierbinţi: Siria, Orientul Mijlociu.
 

Despre rolul României în Siria

„Ambasada noastră la Damasc face ceea ce trebuie să facă în interesul României şi al UE”

România şi-a păstrat deschisă ambasada acolo, le-am explicat partenerilor internaţionali de ce, şi toată lumea a înţeles, nu am avut reproşuri. Este şi folosită, pentru că reprezentăm şi interesele altor state mebre UE, printre care Franţa, reprezentăm şi interesele Republicii Moldova, pentru că sunt şi cetăţeni moldoveni acolo. Ambasada noastră face ceea ce trebuie să facă în interesul României şi al UE acolo, ne-am restrâns foarte mult personalul pentru că nu puteam să-l expunem conflictului din zona Damascului.

România a avut o poziţie în grupul majoritar, care a spus: dorim să privilegiem soluţia politică, numai că noi nu suntem dispuşi să ne gândim că la nivelul UE ar putea fi exploatate arme, pentru că acolo nu există doar Opoziţie legitimă, există tot mai consistente facţiuni islamiste –fundamentaliste. S-a văzut ce s-a întâmplat în Libia când arme au ajuns în mâna unor astfel de facţiuni. Înarmarea unor facţiuni teroriste, chiar de către state europene, este un risc foarte mare, pe care noi, România, n-am dorit să ni-l asumăm.

Partea proastă este că tragedia umanitară continuă. Aici era prioritatea temporară, stoparea tragediei umanitare şi găsirea unei soluţii poilitice, iar pe de altă parte tema atât de sensibilă a utilizării armelor chimice. Experţii ONU trebuie să meargă pe teren pentru a verifica asta. Utilizarea de arme chimice asupra populaţiei este o crimă de nivel internaţional, un lucru condamnat de tratatele internaţionale.

Acolo sunt acuzaţii că s-au folosit arme chimice de ambele părţi. De asta este nevoie de un judecător imparţial, care să spună exact despre ce este vorba.

Despre vizita lui Ponta la Berlin  

„Şi pentru Germania, şi mai ales în această parte a Europei centrale şi de est, relaţia cu România e importantă”

A fost vizită oficială, cu tot ceremonialul, modul cum a fost primit, a fost exemplar. S-a ales pentru discuţia de fond şi o practică curentă în relaţiile europene, dineul de lucru. Discuţia a fost intensă, cu subiecte care au fost discutate unul după altul şi într-un climat destul de amical. Răspunsul meu la întrebarea dvs. este că relaţia cu Germanie este evident foarte importantă, dar am avut o confirmare că, şi pentru Germania, şi mai ales în această parte a Europei centrale şi de Est, este o relaţie foarte importantă. Gândiţi-vă la interesele politice şi de securitate, gândiţi-vă la relaţiile economice, anul trecut am avut 17, 18 miliarde de euro schimburi economice, deci comerţ, nu mai vorbim de investiţiile germane care, în ultimele luni se confirmă, aproape în fiecare lună avem un anunţ, deci sunt lucruri foarte consistente, şi acest lucru este un lucru pe care, vă spun cinstit, eu l-am salutat, şi l-am discutat şi separat de întâlnirea dintre cei doi premieri, premierul cu cancelarul, la întânirea pe care am avut-o la ministerul de Externe cu ministerul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle.

Este un interes constant de mai mulţi ani faţă de Republica Moldova şi destinul său, traseul european şi o perspectivă foarte solidă a Germaniei şi a cancelarului, care ştia foarte bine dosarul şi a echipei sale de consilieri, şi cel de politică externă, şi cel de afaceri europene, cu care şi eu am o relaţie constantă, şi cel puţin cu unul dintre ei, o relaţie direct, permanent, pe teme legate între altele de Republica Moldova. Germania are relaţii foarte solide, foarte bune, şi în plan personal cu membrii echipei de la Chişinău.

Despre independenţa Kosovo

“România, sub actualul guvern, are o poziţie mai deschisă şi mai constructivă”

 Spania este constant pe poziţia de nerecunoaştere, pentru raţiuni de natură internă.  Ciprul  este în siajul Greciei, cu o Grecie şi o Slovacie mult mai deschisă.  România, sub actualul guvern, are o poziţie mult mai deschisă şi mult mai constructivă, dacă putem s-o numim aşa. Există un interes fundamental al României de la care nimeni nu a abdicat  în toţi anii aceştia, indiferent cine a fost la guvernare, ansamblul regiunii Balcanice să fie integrat în Uniunea Europeană, pentru că soluţia pentru stabilizarea acestei regiuni istorice atât de frământate, stabilizare, democraţie, prosperitate, este integrarea. Integrarea nu poate avea loc pe bucăţi, pentru că ar genera în continuare tensiuni foarte serioase, şi sârbii şi kosovarii. S-a ajuns la o relaţie extrem de interesantă, de interconectare a intereselor între Belgrad şi Priştina, şi o spun pentru că am asistat la discuţii chiar acum două săptămâni, în Austria, într-un format restrâns, în care şi premierul sârb şi premierul kosovar, am fost acolo împreună cu ei, cu vicecancelarul austriac şi cu ministrul de externe macedonean, au avut o discuţie extrem, extrem de interesantă. Kosovo este extrem de interesată ca Serbia să primească pe 28 iunie, la Consiliul European, o decizie fermă, cu o dată clară, de începerea negocierilor de aderare. Sunt nişte evoluţii foarte importante pe care trebuie să le înţelegem în toate nuanţele lor şi România trebuie să ţină cont în poziţionare faţă de aceste lucruri. România are o poziţie constructivă, în primul rând prin politicile Guvernului care le promovează, procesele europene legate de Serbia, dar şi de Kosovo, le susţinem, dar pentru schimbarea poziţiei de nerecunoaştere, aici sunt trei actori în statul român, care înseamnă preşedinţie, Guvern şi Parlament care trebuie să armonizeze poziţia.

Ceea ce are de făcut România şi de studiat în perspectivă, este că la un anumit moment în viitor, va trebui să luam nişte decizii, pentru că anumite etape europene înseamnă exprimarea deciziilor, cum să faci, cum să acomodezi poziţia ta sau cum să ai o evoluţie a poziţiei tale. Acesta este moticul pentru care avem în permanenţă un dialog politic dintre cei trei actori din România. Trebuie să avem o înţelegere a viitorului.

Există nuanţe în felul în care cele trei instituţii privesc Kosovo mod diferit, dar există o poziţie comună, clară care spune că sprijinim aceste evoluţii europene pentru toţi, şi pentru Serbia, şi pentru Kosovo.

S-a discutat la Consiliul Afacerilor Generale la care trebuia să fiu şi eu, dar am plecat pentru că a trebuit să merg în Podgoriţa, se pune problema acordării unui mandat de negociere în Comisia Europeană pentru un viitor acord de asociere şi stabilizare cu Kosovo.  Drumul este ceva mai lung, dar acum sunt nişte paşi concreţi, şi nişte momente în care va trebui să votăm. Şefii de Guverne şi de stat vor lua mâine o decizie generală, politică. Fără să putem anticipa în mod exact care va fi ritmul negocierilor pe acordul de asociere, mandatul se va da, deci vor începe aceste negocieri cu Kosovo. Într-un an trebuie să luăm o decizie.

Despre instabilitatea regională şi avantajele României

“Să înţelegem toţi actorii politici că mizele României sunt atât de importante încât trebuie să învăţăm să trăim împreună”

Dacă am sesiza numai că România este acum un pol de stabilitate ne-am putea reproşa că ne lăudăm singuri. Au sesizat şi alţii. Eu nu mă voi referi la situaţia din alte state, dar este remarcat şi în exterior că România beneficiază de stabilitate politică în interior cu consecinţe  şi economice de altfel. Ani de-a rândul ne-am plans că omânia este subreprezentată în instituţiile internaţionale. În ultima perioadă au avutt loc trei numiri importante care nu sunt întâmplătoare, dincolo de meritele personale ale celor în cauză.  Astfel de funcţii sunt imprortante, dar contează şi care este ţara dintre care vin, profilul şi contribuţiile acelei ţări. Contribuţia României la ISAF a fost de pildă importantă atunci când Sorin Ducaru a fost numit asistent al secretarului general NATO, aceasta este traducerea engleza a functiei, in traducere franceza este adjunct al secretarului general NATO, e pozitia trei-patru în ierarhia NATO. Recent directorul general al afacerilor politice din Ministerului Afacerilor Externe a primit o însărcinare foarte importantă, Cornel Feruţă este coordonator-şef în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Fostul nostru ambasador în Irak a fost numit şeful unei misiuni UE într-un alt stat. Acestea nu sunt accidente. România a avut înţelepciunea politică de a regla prin mecanisme democratice, prin referendum, alegeri, decizii ale Curţii Constituţionale respectate şi prin acest acord de colaborare instituţională necesară, nu întotdeauna uşoară şi o spun din proprie experienţă, dar necesară dintre preşedinte şi premier, acest lucru a generat stabilitate politică într-o zonă frământată e un mare atu. Şi ar trebui să înţelegem toţi actorii politici din România şi cei care, cu electoratul în spate, sunt nemulţumiţi şi critică, că mizele României sunt atât de importante încât trebuie să învăţăm să punem în prim-plan lucrurile care contează şi să trăim împreună. Întodeauna vor fi alegeri care urmează.

Despre MCV şi amendamentele privind reducerea atribuţiilor procurorilor

Ministrul de Justiţie al României este azi la Bruxelles unde va discuta despre amendamentele privind procurorii

Cred că România trebuie să-şi păună în valoarea atu-urile. Soacialiştii europeni au o şansă bună ca după alegerile europarlamentare socialiştii să preia prima poziţie în locul popularilor. În mod normal România prin poziţia pe care o va deţine în parlamentul European, prin PSD, şi în structurile de putere ale UE să pretindă un portofoliu important în Comisia Europeană anul viitor. Să voprbim când avem rezultate şi e important să ne pregătim pentru acel moment important.

Dezbaterile din parlament le-am urmărit mai puţin.Cred că lucruri importante s-au întâmplat în privinţa MCV, pozitive, în ultima vreme. Şi mai cred că va exista acea voinţă poliotică de a se găsi o soluţie corectă din punct de vedere juridic şi politic, care să slujească interesele României în plan intern dar şi relaţiile României în Uniunea Europeană şi MCV. Azi Ministrul de Justiţie al României este la Bruxelles unde va discuta cu oficialii europeni exact aceste procese despre care m-aţi întrebat. Cred că vom merge în direcţia în care rând pe rând condiţionalităţilew vor fi îndeplinită şi sper ca odadă cu intrarea în vigoare a mecanismului European anti-corupţie, România să fie evaluată la fel ca toate statele membre.