În cazul Emilia Şercan, activitatea ministrului de Interne, Lucian Bode, pute rău de tot!

Dincolo de anchete penale şi administrare de probe, conduse de procuror, un aspect este izbitor în acest caz. Un document esenţial, depus la dosar de Emilia Şercan, ajunge a doua zi în presa din Republica Moldova, cu scopul de a o discredita pe jurnalista de investigaţii. Aici era cazul unei anchete interne a ministerului de Interne. Apoi măsuri de ordin intern, şi deferirea celor, eventual vinovaţi, parchetelor şi justiţiei.

Nu s-a făcut nicio anchetă internă timp de o lună. Personalitatea şi audienţa de care se bucură ziarista Emilia Şercan ar fi trebuit să-i pună în gardă pe ministrul de Interne şi pe şeful Poliţiei Române, că lucrurile nu pot fi muşamalizate. N-a fost aşa. Cei doi au muşamalizat ancheta, şi acum scandalul le explodează în faţă.

Iată explicaţiile Emiliei Şercan

A depus pe 17 februarie o plângere penală la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Bucureşti, prin care a reclamat furtul unui număr de cinci fotografii personale, realizate în urmă cu 20 de ani, şi violarea vieţii private.

La dosarul constituit ca urmare a acestei plângeri penale, Emilia Şercan a depus ca probă o captură de ecran pe care i-a transmis-o electronic poliţistei care s-a ocupat de înregistrarea dosarului. Respectiva captură de ecran exista doar în telefonul Emiliei Şercan şi al poliţistei de la Serviciul de Investigaţii Criminale.

Captura de ecran şi pozele reclamate ca furate au fost publicate rapid pe un site din Republica Moldova, iar într-un interval de circa trei ore, alte 74 de site-uri publicau articole identice care includeau link către respectivul material. 

 A doua zi, Emilia Şercan depune o nouă plângere penală în care reclamă scurgerea unor informaţii din dosarul deschis cu doar o zi înainte.

Şeful Poliţiei Române, chestorul Benone Matei, i-a prezentat după câteva zile Emiliei Şercan o presupusă analiză tehnică a modului în care captura de ecran şi fotografiile s-au răspândit pe internet. Din analiză reieşea că acestea au fost publicate, pe un alt site operat din afara României, cu câteva ore înainte ca Emilia Şercan să le furnizeze poliţiştilor. 

Emilia Şercan deţine probe potrivit cărora presupusa analiză tehnică prezentată de şeful Poliţiei Române reprezintă o fabricare a unor dovezi cu scopul de a masca scurgerea de informaţii din Poliţie. Aceste probe, care demonstrează că materialul pe care chestorul Benone Matei i l-a indicat drept „sursă zero” este antedatat, au fost depuse la parchet. 

Acest lucru îl cerea Emilia Şercan. Să se facă o cercetare internă, cum de a fost posibil ca o probă depusă la un dosar să apară pe un site din Republica Moldova. Ministrul Bode s-a prefăcut că rezolvă, dar n-a rezolvat nimic. Iar acum aruncă pisica moartă din propria ogradă către parchet.

La 28 februarie 2022, domnul comisar-şef, Gabriel Şchiopu, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din Poliţia Bucureşti se pensionează, la doar 47 de ani. Coincidenţă? Daca e doar coincidenţă, să ne spună dl Bode, cu subiect si predicat.

A trecut mai mult de o lună de la faptele descrise, şi ministrul Bode nu are nicio explicaţie. Deşi este vorba de o afacere strict internă a ministerului pe care-l conduce

Cum se scuză ministerul de Interne

Într-o „Precizare de presă”, ministerul de Interne declară azi, printre altele:

„La nivelul Ministerului Afacerilor Interne sunt semnalate de către cetăţeni diverse aspecte care, în conformitate cu prevederile legale, sunt direcţionate spre soluţionare structurilor din cadrul MAI. Cazurile de natură penală sunt instrumentate conform legii sub autoritatea procurorului”.

Iar praf în ochi aruncat publicului, să scape de răspundere. O anchetă penală se deschide în urma unei cercetări a MAI. Şi care trebuia urmată de măsuri anunţate public, de sancţionare internă, pe cale administrativă, a celor vinovaţi.

Iată ce spune Procurorul General, dna Scutea Gabriela:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat, la data de 09.03.2022, îndrumări scrise către parchetul care supraveghea cercetările (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4) în dosarul penal deschis ca urmare a plângerii formulate de doamna Emilia Şercan. Aceste îndrumări, fără a afecta independenţa procurorului de caz, au urmărit să dinamizeze administrarea probelor şi să reflecte rolul activ al organelor de urmărire penală pentru aflarea adevărului”. De asemenea, „a fost semnalată procurorului necesitatea verificării competenţei, aspect care a determinat declinarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi, ulterior, preluarea cercetărilor, la 31.03.2022, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti”.

Adică, abia la 31.03.2022 dosarul a ajuns unde trebuie. Cât va mai sta aici, multe luni bune, este clar.

Nimic despre existenţa unui dosar privind scurgerea de informaţii, daca a existat, sau nu, o anchetă a DGPI.

Şi premierul Ciucă s-a văzut obligat să intervină în scandalul momentului, prin purtătorul său de cuvânt, Dan Cărbunaru:

„Guvernul României susţine total libertatea presei. România este o ţară democratică, în care dreptul la informare şi libertatea de expresie sunt sacre. Premierul Nicolae Ciucă solicită autorităţilor competente ca orice formă de intimidare a jurnaliştilor să fie investigată, iar vinovaţii traşi la răspundere”.

Adică, generalităţi, de natura zicerii „ce bine ar fi să fie bine”. Cu ocazia asta, premierul Ciucă s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont. Cum a făcut si cu plagiatul, când a blocat în justiţie analiza lucrării sale de către CNATDCU.

Şi Apelul de Solidaritate cu Jurnalista Emilia Secan, semnat iniţial de 162 de cadre universitare şi personalităţi, spune aceasi lucru:

„Felul în care au reacţionat autorităţile la plângerile repetate ale doamnei Şercan ridică mari semne de întrebare pentru întreaga noastră comunitate academică şi pentru siguranţa oricărei voci universitare care iese în evidenţă în lupta împotriva corupţiei din lumea românească”.

În concluzie

Ministrul de Interne trebuia să dea, în 48 de ore, un răspuns simplu ca urmare a unei anchete interne făcute de DGPI, la întrebarea cine a sifonat informaţii compromiţătoare din dosarul deschis la cererea ziaristei Emilia Şercan. Nici până în acest moment nu ştim dacă s-a făcut, sau nu, o astfel de anchetă, cine este vinovat de scurgerea de informaţii, dacă este o întâmplare că la 28 februarie 2022 domnul comisar-şef, Gabriel Şchiopu, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din Poliţia Bucureşti se pensionează, la doar 47 de ani.

Bănuielile de muşamalizare a cazului cresc, fiind vorba de afacerea presupusului plagiat comis de premierul Ciucă. Lucian Bode n-a făcut alceva decât să-şi apere şeful de la guvern, şi în curând şi de la partid.

În lipsa unor astfel de informaţii, de maxim interes public, premierul şi ministrul Bode să nu se mire că încrederea populaţiei în instituiile statului se prăbuşeşte.