2015: anul cu cea mai bogată recoltă de politicieni penali. Ce demnitari au fost salvaţi de imunitatea parlamentară

Un premier în funcţie, patru foşti miniştri şi 20 de actuali sau foşti parlamentari, 14 primari de municipii şi nouă preşedinţi de Consilii Judeţene au fost trimişi în judecată pentru corupţie în 2015. Pentru ca tabloul să fie complet, „Adevărul“ vă prezintă şi bilanţul celor care s-au ascuns în spatele imunităţii şi n-au mai ajuns în faţa Justiţiei.

Bilanţul DNA arată că, în primele 11 luni ale anului care stă să se termine, între cei trimişi în judecată figurează patru persoane care au deţinut funcţia de ministru, 20 de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, 24 de persoane cu funcţie de autoritate la nivel local (14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect), precum şi o persoană care la data trimiterii în judecată deţinea funcţia de prim-ministru: Victor Ponta. „Au existat situaţii în care aceeaşi persoană având una dintre funcţiile sus menţionate a fost trimisă în judecată în dosare diferite. Din estimările preliminare, comparativ cu anii precedenţi, reiese că este cel mai mare număr de demnitari trimişi în judecată în decursul unui an“, au afirmat oficialii DNA pentru Mediafax.

Ponta şi Udrea, marile capturi
Victor Ponta a fost primul premier postdecembrist trimis în judecată în timpul mandatului său. Dosarul a fost trimis instanţei supreme în luna septembrie, la aproape trei luni şi jumătate de la punerea sa sub urmărire penală în dosarul „Turceni-Rovinari“, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. Tocmai pentru că faptele sale au fost sâvârşite înainte de a ajunge premier, Victor Ponta nu a fost apărat de imunitate.  Victor Ponta este judecat alături de senatorul Dan Şova, bunul său prieten, pentru contractele încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari, iar dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi. În faţa judecătorilor au ajuns, în 2015, Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi fostul ministru Ion Ariton, colegi în dosarul „Gala Bute“. Darius Vâlcov, fost ministru al Finanţelor, este un alt demnitar care a simţit cătuşele pe mâini, fiind cercetat în două dosare de corupţie.

Foştii deputaţi Marko Attila şi Theodor Nicolescu se numără şi ei printre demnitarii trimişi în judecată, alături de omul de afaceri Horia Simu şi alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 de metri pătraţi, la un preţ supraevaluat cu aproape 70 de milioane de euro.

Capitala a rămas fără primari
Anchetele DNA au vizat anul acesta şi patru primari din Bucureşti – primarul general al Capitalei Sorin Oprescu şi edilii sectoarelor 1, 4 şi 5. Sorin Oprescu a fost trimis în judecată, în noiembrie, pentru luare de mită. Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată de DNA în 7 iulie, acuzat tot de luare de mită, în timp ce Cristian Popescu Piedone este cercetat pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, într-un dosar dechis după incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv, în care
şi-au pierdut viaţa 63 de persoane. De asemenea, Andrei Chiliman, primarul suspendat al sectorului 1, este vizat de două dosare de corupţie.

Primarul suspendat al Iaşiului, Gheorghe Nichita, cel care a ordonat Poliţiei Locale să-i spioneze amanta, a fost trimis şi el în judecată anul acesta în două dosare de corupţie, iar Radu Mazăre va da şi el explicaţii judecătorilor, fiind acuzat că ar fi primit şpagă opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei pentru a oferi contracte din bani publici cu dedicaţie.

 90% este rata de condamnare în dosarele DNA

Crema baronilor locali, după gratii

Nici şefii de Consilii Judeţene nu au scăpat de anchetele procurorilor, printre cei vizaţi de dosarele penale fiind Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, Cristian Adomniţei, preşedintele CJ Iaşi, fostul preşedinte al CJ Buzău Cristinel Bîgiu, preşedintele CJ Ialomiţa Silvian Ciupercă, fostul preşedinte CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu şi preşedintele CJ Caraş Severin, Sorin Frunzăverde.

Cine a profitat de imunitate

Parlamentarii au făcut şi în acest an zid pentru apărarea unor parlamentari acuzaţi de fapte de corupţie săvârşite din postura de miniştri. Victor Ponta, Varujan Vosganian şi Laszlo Borbely au fost cei trei politicieni care au scăpat de începerea urmăririi penale, adică procurorii au fost nevoiţi să închidă dosarul. Dacă Parlamentul îi lăsa fără imunitate, cei trei şi-ar fi putut demonstra nevinovăţia în faţa instanţei. Aşa, nu vom afla niciodată dacă au fost vinovaţi sau nu.

Pe lângă acuzaţia de evaziune fiscală, pentru care procurorii l-au trimis în judecată, fostul premier Victor Ponta a mai fost acuzat de conflict de interese, pentru că l-a numit pe Dan Şova ministru, după ce, în prealabil, Ponta câştigase bani prin firma de avocatură a lui Şova. Cum fapta de conflict de interese ar fi fost săvârşită din postura de premier,  Victor Ponta a fost apărat de imunitate. Astfel, a fost nevoie de un vot în Parlament pentru urmărirea penală a lui Victor Ponta. Însă deputaţii au făcut zid pentru acesta. Din cei 351 care au participat la plenul Camerei din 9 iunie, 120 au votat „pentru“ urmărirea penală a lui Ponta, în timp ce 231 au votat „împotrivă“. În concluzie, avocatul Ponta a putut fi trimis în judecată, însă deputatul Ponta, nu.

Vosganian şi Borbely, salvaţi de două ori
Varujan Vosganian a fost unul dintre senatorii care au profitat din plin de imunitatea parlamentară. În cadrul dosarului Romgaz-Interagro, Varujan Vosganian a fost acuzat că în calitatea lui de ministru al Economiei, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, a luat o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlată de Ioan Niculae, oferind gaze la preţuri mai mici. Procurorii au cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Senatul a respins, la 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, acesta fiind salvat de colegii săi a doua oară, după ce, cu aproape un an şi jumătate înainte, votul fusese identic.

De acelaşi scenariu dublu-protectiv s-a bucurat şi deputatul UDMR Laszlo Borbely, acuzat că a făcut trafic de influenţă pe când conducea Ministerul Mediului. Deputaţii au votat împotriva începerii urmăririi penale a lui Borbely mai întâi în 2012, apoi în martie 2015, blocând astfel demersul Justiţiei de a face dreptate.

Cătălin Teodorescu, salvat de cătuşe
Deputatul PNL Cătălin Teodorescu a fost pus sub control judiciar pe cauţiune, stabilită la un milion de lei, în dosarul retrocedărilor ilegale, în care a fost implicat şi colegul său de partid, Ioan Oltean. Procurorii DNA s-au văzut în postura de a stabili măsura controlului judiciar pe cauţiune în cazul lui Teodorescu, după ce Camera Deputaţilor a respins cererea de încuviinţare pentru reţinerea şi arestarea preventivă a deputatului la 9 decembrie. Teodorescu nu e la primul gest de solidaritate vizibilă din partea colegilor săi. Anul trecut, tot în decembrie, acesta a fost salvat la un vot de arestare.  Ion Ochi, deputat PSD, a fost şi el apărat de colegi, însă, după câteva luni, a demisionat din Parlament şi a rămas fără imunitate.