FOTO VIDEO Fostul vicepreşedinte UTI, cercetat sub control judiciar. Procurorii au făcut percheziţii la sediul UTI Group din Aeroportul Otopeni
0
Ion Obloja, fostul vicepreşedinte al grupului de firme UTI, a fost pus miercuri sub control judiciar, fiind cercetat într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. În acest caz, procurorii au făcut miercuri percheziţii la domiciliul acestuia şi la sediul UTI Group din Aeroportul Otopeni.
UPDATE Fostul vicepreşedinte UTI Grup, Ion Obloja, şi alte patru persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani au fost puşi, miercuri seară, sub control judiciar de către procurorii DIICOT, potrivit unor surse judiciare.
UPDATE Fostul vicepreşedinte al UTI Grup, Ion Obloja, şi alte patru persoane suspectaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani vor fi ridicaţi de poliţiştii de frontieră şi duşi la audieri, la sediul DIICOT.
Anchetatorii au găsit în locuinţa lui Obloja 44.000 de euro, 10.120 de dolari, 5.480 lire sterline şi 2.000 de franci elveţieni.
Procurorii DIICOT au făcut miercuri şapte percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare a banilor, cu un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 21 de milioane de lei.
În acest caz este vizat fostul vicepreşedinte UTI, Ion Obloja, dar şi mai mulţi membri ai familiei sale, care ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale cu obiect de activitate prestarea unor servicii.
Angajaţi ai UTI, printre care şi fostul vicepreşedinte al companiei, ar fi pus la cale un mecanism prin care au extras sume importante de bani din companii aflate în stare de insolvenţă sau lichidare, prin încheierea unor contracte fictive.
Contractele şi implicit facturile emise de aceste firme erau fictive şi aveau ca unic rol să reducă profitul şi baza de impozitare a grupului UTI. Banii, în cele mai multe dintre cazuri, erau retraşi în numerar de către membrii grupării, potrivit anchetatorilor.
Surse din cadrul anchetei au declarat că urmează să fie instituit sechestru asigurator în cazul a peste 50 de proprietăţi imobiliare, dar şi pe autoturisme de lux, care ar fi fost obţinute prin inginerii financiare.
Prejudiciul adus la bugetul statului este estimat la 21 de milioane de lei, perioada infracţională desfăşurându-se între 2009 şi 2011.
Percheziţii la locuinţa lui Ion Obloja, fost vicepreşedinte UTI
50.000 de euro găsiţi în locuinţa lui Obloja
Potrivit unor surse judiciare, la locuinţa lui Obloja a fost găsită suma de 50.000 de euro, însă percheziţia continuă, arată news.ro.
Anchetatorii precizează că grupul infracţional a fost constituit în perioada 2009-2011, de fostul vicepreşedinte UTI, Ion Obloja, împreună cu fratele său Dorel Obloja şi cu soţia sa Sorina Luminiţa Obloja, care erau asociaţi şi administratori în mai multe firme cu obiect de activitate prestări servicii. Ulterior, la acest grup au aderat mai multe persoane, printre care contabili şi administratori de firme care erau folosite pentru emiterea unor facturi fiscale false.
Prin aceste facturi fiscal erau atestate relaţii comerciale fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA. Administratorii firmelor ajutat la retragerea unor sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora, societăţi ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deţinute de membrii grupului infracţional organizat.
Anchetatorii arată că Obloja, folosindu-se de cunoştinţele economice ale mai ultor angajaţi din grupul de firme UTI, a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuţii specific, acţionând concertat şi coordonat.
Membrii grupului cunoşteau foarte bine practica organelor de control fiscal şi ştiau că verificările de natură financiar-fiscală în cazul societăţi comerciale controlate se extind doar la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziţie, fără a se continua aceste verificări pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora. În acest context, Ion Obloja a creat un sistem de firme care să funcţioneze pe trei paliere, fapt ce a necesitat înfiinţarea şi administrarea unor societăţi comerciale de tipul „fabrici de facturi”, susţin surse din rândul anchetatorilor.
“Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracţional şi se caracterizează prin aceea că nu îşi declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii şi emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracţional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate”, potrivit surselor citate.
Aceste societăţi erau folosite o perioadă, după care membrii grupului dispuneau cesionarea părţilor sociale şi apoi radierea. Înainte de radierea acestor societăţi, erau emise facturi fiscale fictive către societăţile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.
“Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferaţi de la palierul unu către palierul trei, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul doi sau uneori chiar trei, sumele au fost retrase în numerar. După implicarea în circuitul infracţional descris anterior, societăţile de pe ultimul palier au fost radiate, locul acestora fiind luat de alte societăţi comerciale cu acelaşi profil de activitate care, de obicei, erau înfiinţate înainte de radierea societăţii comerciale ce urma a fi înlocuită”, susţin surse din rândul anchetatorilor.
Din datele obţinute până acum de anchetatori rezultă că structurarea firmelor pe cele trei paliere şi emiterea de facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive a fost făcută în aşa fel încât niciuna dintre societăţile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit sau profit şi TVA.
Prejudiciul produs bugetului de stat prin aplicarea acestor mecanisme de către firmele controlate de Ion Obloja Ion şi membrii familiei sale a fost estimat de anchetatori la 21.099.858 de lei.
Fostul vicepreşedinte al UTI şi membrii grupului infracţional organizatar fi retras, în perioada 2009-2011, suma de 28.058.389 de lei. Această sumă, susţin anchetatorii, a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăţilor situate pe al doilea sau al treilea palier infracţional.
Surse din cadrul anchetei au declarat că urmează să fie instituit sechestru asigurator în cazul a peste 50 de proprietăţi imobiliare, dar şi pe autoturisme de lux, care ar fi fost obţinute prin inginerii financiare.
UTI Grup, abonată la contracte pe bani publici
Presa a relatat în ultimii ani despre faptul că UTI a devenit „abonat“ la contracte pe bani publici cu companii de stat, ministere şi administraţii locale.
Patronul UTI, Tiberiu Urdăreanu, este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din România, cu o avere estimată la peste 100 de milioane de euro.
Tiberiu Urdăreanu, cercetat de DNA pentru mituirea primarului Iaşiului, pentru ca UTI să obţină un contract de la municipalitate, este un om de afaceri controversat. Numele companiei sale de suflet, UTI, a fost implicat în mai multe scandaluri, printre care cel al securizării frontierelor.
Urdăreanu a pus bazele imperiului financiar în 1990, odată cu înfiinţarea societăţii INFCON. Compania avea că obiect de activitate grafica computerizată, precum şi procesarea de imagini, subansambluri şi accesorii pentru computere. În 2000, afaceristul a înfiinţat o serie de firme, reunite în grupul UTI, prin care a început să câştige contracte de la stat.
UTI Grup s-a dezvoltat în patru domenii: sisteme de securitate, managementul traficului, tehnologia informaţiei şi comunicaţii şi construcţii. Compania şi-a extins afacerea şi în străinătate, deţinând filiale atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu. Printre companiile controlate de către grup se numără UTI Systems, UTI Instal Construct, Cobra Security şi Certsign. Sub conducerea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, grupul a avut în 2013 o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro.
În 2015, UTI Grup a câştigat mai multe contracte pe bani publici, printre care cu Metrorex, pentru informatizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) şi pentru modernizarea aeroportului din Bacău. În baza unor acorduri semnate în anii anteriori, UTI a fost implicat în realizarea dosarelor electronice de sănătate, a sistemului de plată a rovinietei, sistemului electronic de achiziţii publice, a echipamentelor care asigură funcţionarea Arenei Naţionale, semaforizarea din Bucureşti sau cardurile RATB.
Citeşte şi:
Cine este Tiberiu Urdăreanu, acuzat de procurori că i-a dat şpagă primarului Iaşiului
Se încarcă comentariile...
