Unsprezece persoane suspectate că ar fi vândut fictiv 68 de utilaje industriale, trimise în judecată

Unsprezece membri ai unei grupări infracţionale, reprezentanţi şi administratori ai unor societăţi comerciale suspectaţi că ar fi vândut fictiv 68 de utilaje industriale inexistente, au fost trimişi în judecată, miercuri, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de DNA, cele 11 persoane - Marian Băcănuş, Florin Daniel Moldoveanu, Ioana Marinescu, Alexandru Mihai Sadagorschi, Aurel Neagu, Alexandru Şodrîngă, Doru-Adrian Popescu, Ionel Andronie, Lucian - Ionut Alexandru, Viorel Cristinel Cenuşe şi Valentin Pena - au fost trimise în judecată în stare de libertate, pentru înşelăciune, fals, constituirea unui grup infracţional, spălare de bani, notează Mediafax.

Conform sursei citate, în perioada 2006 - 2008 Marian Băcănuş, Florin - Daniel Moldoveanu şi Ioana Marinescu, administratori ai unor societăţi comerciale, au constituit un grup infracţional sprijinit, ulterior, şi de ceilalţi inculpaţi, având drept scop obţinerea unor sume mari de bani prin înşelarea unei societăţi de leasing prin vânzarea fictivă a 68 de utilaje industriale, inexistente, acestei societăţi.

Totodată, în perioada 2007 – 2008 inculpaţii, în calitate de administratori sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, au rulat prin conturile acestor firme sumele de bani plătite de firma de leasing ca preţ al utilajelor care au format obiectul convenţiilor fictive în scopul ascunderii originii ilicite a acestor sume de bani.

Grupul infracţional, sprijinit de reprezentanţii unor societăţi comerciale 

Potrivit procurorilor DNA, grupul infracţional ar fi fost sprijinit de reprezentanţii mai multor societăţi comerciale, repsectiv Alexandru Şododrîngă, Aurel Neagu, Doru Adrian Popescu, Alexandru- Mihai Sadagorschi, Ionel Andronie, Ionuţ Alexandru, Valentin Pena, Cristinel Viorel Cenuşe.

Activitatea infracţională a grupului s-ar fi desfăşurat după un anumit tipar, respectiv în urma dispoziţiilor date de Florin - Daniel Moldoveanu şi de Marian Băcănuş. Astel, inculpata Ioana Marinescu căuta pe internet un anume tip de utilaj industrial şi, după ce acesta era identificat, scotea la imprimantă fotografia acestuia. În unele cazuri, atunci când utilajul industrial găsit pe internet avea şi seria constructivă, se aduceau modificări acesteia, după care începeau activităţile frauduloase de vânzare către societatea de leasing şi, în acelaşi timp, de plasare în leasing a acelui utilaj.

Conform sursei citate, obiectul contractelor de vânzare - cumpărare şi de leasing l-au constituit următoarele tipuri de utilaje: încărcătoare frontale, buldozere şi excavatoare, însă în urma verificărilor s-a stabilit că majoritatea utilajelor fie nu fuseseră fabricate, fie erau livrate în alte ţări.

Procurorii DNA au stabilit că pentru plasarea în leasing a utilajelor inculpaţii Florin - Daniel Moldoveanu şi Marian Băcănuş ar fi recrutat persoane care administrau societăţi fără datorii la stat şi cu activităţi comerciale derulate pe o perioadă mai mare de timp, pentru a îndeplini anumite criterii de solvabilitate impuse de societatea finanţatoare (de leasing).

Cei doi inculpaţi i-ar fi asigurat pe administratorii societăţilor respective că toate cheltuielile legate de obţinerea finanţării, cât şi avansul şi ratele de leasing vor fi suportate de ei, iar în schimbul punerii la dispoziţia lor a societăţii administratorii de drept vor primi diferite sume de bani. Unora dintre aceşti administratori, cei doi coordonatori ai grupării infracţionale le-ar fi promis că le vor cumpăra societatea, cu 10.000 de euro. După recrutarea şi perfectarea înţelegerii, administratorii ar fi adus documentele societăţii, inclusiv ştampila şi le-ar fi înmânat inculpatului Marian Băcănuş, care, uneori, le-ar fi cerut să fie şi împuternicit pe contul societăţii.

Din dispoziţia celor doi inculpaţi, angajata Ioana Marinescu, după ce i se puneau la dispoziţie documentele societăţii ce urma a solicita finanţarea, întocmea dosarul cu toate documentele aferente şi îl înainta firmei de leasing, iar după ce dosarul de finanţare era aprobat, administratorul societăţii utilizatoare era chemat, de regulă, la biroul inculpatului Marian Băcănuş, pentru a semna contractul de leasing.

Unele societăţi aveau dublă calitate: de furnizor şi de utilizator 

Procurorii DNA au mai stabilit că cererea de finanţare a persoanei juridice trebuia să fie întocmită şi semnată de reprezentantul societăţii (de utilizator), dar, de regulă, aceasta ar fi fost întocmită de inculpata Ioana Marinescu.

În cererea de finanţare erau specificate tipul, seria şi anul de fabricaţie al utilajului, preţul de achiziţie, procentul de plată pentru avans şi furnizorul utilajului. Tot în cererea de finanţare era menţionată şi persoana de contact care, în cele mai multe cazuri, ar fi fost identificatăca fiind inculpata Ioana Marinescu, au mai precizat procurorii DNA.

În scopul încheierii contractului de leasing, societatea furnizoare ar fi emis factură proformă către societatea de leasing privind utilajul, caracteristicile acestuia, valoarea totală şi utilizatorul final.

În cele mai multe cazuri aceeaşi societate ar fi avut dublă calitate: de furnizor şi de utilizator, adică societatea furnizoare a utilajului în contractul de vânzare - cumpărare (administrată de Marian Băcănuş sau Florin Moldoveanu) era, totodată, şi utilizatoarea în contractul de leasing.

Întrucât utilajele industriale nu există în realitat, cei doi inculpaţi au găsit soluţia ca aceeaşi societate care vindea utilajul (furnizorul) către firma de leasing să o şi preia în leasing financiar, deci să fie şi utilizatorul utilajului industrial.

Încheierea contractului de leasing justifica achiziţionarea utilajului şi crea aparenţa că acesta se afla în posesia utilizatorului, în acelaşi scop fiind întocmite în fals procese - verbale de predare - primire prin care se atesta, în mod nereal, faptul că utilajele se aflau deja în posesia utilizatorului, la momentul încheierii contractelor de vânzare - cumpărare şi, respectiv, de leasing.

Contracte de închiriere, întocmite în mod fictiv 

Procurorii DNA mai arată că ar fi fost întocmite în mod fictiv şi contracte de închiriere a acestor utilaje prin care se atesta, tot în mod nereal, că utilajele respective lucrau deja în beneficiul utilizatorului. După încheierea contractelor de leasing, pentru aceste societăţi s-ar fi plătit doar avansul şi uneori prima rată, după care, la somaţiile băncii pentru neplata ratelor de leasing, se solicita reeşalonarea, rescadenţarea, reducerea penalităţilor de către Florin Daniel Moldoveanu pentru toate firmele din componenţa grupului.

Conform sursei citate, atunci când se ajungea la activarea clauzei de buy - back existentă în contractul de vânzare - cumpărare cu furnizorul, acesta din urmă aducea o altă societate (tot din grupul de firme) cu care firma de leasing încheia un nou contract de leasing pentru utilajul respectiv sau chiar furnizorul îl prelua în leasing, pentru a nu se descoperi că de fapt acel utilaj nu există. Unele utilaje au fost preluate în leasing de mai multe societăţi comerciale în mod succesiv, creându-se aparenţa unor raporturi comerciale licite.

În condiţiile în care niciuna dintre societăţile subsecvente nu a plătit ratele de leasing, acestea ajungeau în cele din urmă să fie preluate în leasing de societatea furnizoare, prin acest artificiu întărindu-se convingerea că utilajul există în realitate şi obţinându-se timp de către inculpaţi, prin amânarea plăţii ratelor în cadrul fiecărui contract succesiv de leasing.

Potrivit procurorilor, toate documentele întocmite pentru cele 68 de utilaje care ar fi făcut obiectul celor 57 de contracte de leasing ar fi fost false, fiind întocmite fictiv de inculpaţi cu scopul de a obţine sume mari de bani de la firma de leasing, prin vânzarea către aceasta a unor utilaje industriale inexistente.

Procurorii au stabilit că principalii beneficiari ai banilor de la firma de leasing ar fi fost reprezentanţii societăţilor furnizoare, respectiv liderii grupului infracţional organizat - Florin - Daniel Moldoveanu şi Marian Băcănuş.

În contul societăţilor furnizoare ar fi fost încasate sume mari de bani, care au făcut obiectul unor operaţiuni bancare efectuate în principal de inculpatul Marian Băcănuş, respectiv retrageri în numerar, plăţi, operaţiuni de debitare către societăţi din cadrul grupului. Aceste din urmă societăţi, care au beneficiat la rândul lor de sumele de bani încasate de societăţile furnizoare, au în structura lor, drept asociaţi sau administratori, aceleaşi persoane care s-au succedat în timp.

Firma de leasing ar fi întreprins activităţi în scopul recuperării creanţelor, dar nu au găsit utilajele ce au făcut obiectul contractelor de leasing, iar societăţile comerciale furnizoare, cât şi cele utilizatoare, au fost cesionate către cetăţeni irakieni şi au intrat în lichidare judiciară sau faliment.

Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului Marian Băcănuş, până la concurenţa sumei de 3.771.896,73 de euro (echivalentul în lei al acestei sume) şi 508.820,13 de lei, reprezentând prejudiciul de recuperat. Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

Pe aceeaşi temă:

UPDATE Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu a fost arestat preventiv. Acestuia i s-a făcut rău în instanţă

Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, a fost arestat preventiv de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti. Acesta este acuzat de favorizarea infractorului şi influenţarea declaraţiilor. În timpul şedinţei de judecată, Ruşanu a spus că îi este rău, iar la sediul instituţiei a fost chemată o echipă medicală.

Deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu, cercetat sub control judiciar

Deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie. El este suspectat de efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi de dare de mită.

Percheziţii în judeţul Argeş la o firmă care ar avea legătură cu deputatul PSD Cătălin Rădulescu

Procurorii anticorupţie fac, luni, percheziţii în Piteşti la o companie la care deputatul PSD Cătălin Rădulescu este patron, potrivit unor surse judiciare. Anchetatorii caută documente privind licitaţii publice. Rădulescu a declarat că ştia de vineri despre această acţiune „pusă la cale”, el susţinând că nu are de ce să îi fie teamă.