Umilinţele la care au fost supuşi ofiţerii „Doi şi-un sfert“ care au îndrăznit să-şi denunţe şefii la DNA

Gheorghe Nicolae a condus DIPI în perioada august 2014-februarie 2016

Fostul şef al DIPI, Gheorghe Nicolae, s-a înfuriat atunci când procurorii DNA au percheziţionat instituţia pe care el o coordona, în baza unor denunţuri făcute de subordonaţii săi. Pentru a-i descoperi şi pedepsi pe „turnători“, a decis un control intern abuziv. Cei care au avut curajul să vorbească cu procurorii au fost „pedepsiţi”.

Denunţurile făcute de mai mulţi ofiţeri din cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, mai cunoscut sub numele de „Doi şi-un sfert“, au fost decisive în ancheta privind deturnarea fondurilor de către şefii instituţiei.

Este vorba despre dosarul de la DNA în care au fost puşi sub acuzare ultimii trei şefi ai DIPI: chestorul Gelu Oltean (aprilie 2012 - iulie 2014), chestorul Gheorghe Nicolae (august 2014- februarie 2016) şi comisarul-şef Rareş Văduva (februarie 2016 - august 2016).

Practic, declaraţiile ofiţerilor care nu au mai suportat infracţiunile comise de conducerea serviciului secret al MAI au fost hotărâtoare şi în dosarul „Limuzina“, care a ajuns pe masa Curţii Supreme, şi în care sunt judecaţi fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, şi chestorul Gheorghe Nicolae. Aproximativ 10 ofiţeri DIPI au colaborat cu procurorii DNA, au dat declaraţii împotriva şefilor corupţi, iar unii au acceptat să poarte aparatură ambientală.

Şi unul dintre şefi a recunoscut

Acuzat de două infracţiuni de deturnare de fonduri în dosarul „Limuzina“, chestorul Nelu Zărnică, fost adjunct al lui Gheorghe Nicolae când ocupa cel mai important fotoliu din DIPI, a recunoscut toate acuzaţiile şi a cooperat cu anchetatorii în dosarul „Limuzina“. 

Chestorul a solicitat chiar şi încheierea unui acord de vinovăţie, pentru o condamnare cu suspendare, dar procurorii DNA i-au respins solicitarea. Zărnică este cercetat în dosarul „Devalizarea Doi şi-un sfert“, deschis luni, pentru compliciatre la deturnare de fonduri şi fals intelectual.

Concret, ancheta privind deturnările de fonduri de la DIPI a plecat de la Audi-ul achiziţionat din banii destinaţi filajelor şi informatorilor pentru ministrul de Interne de la acea vreme, Gabriel Oprea. Este vorba de maşina de protocol în care se afla fostul ministru în seara de 20 octombrie 2015,  atunci când a avut loc accidentul fatal în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină. Moartea poliţistului şi mai apoi ancheta deschisă de procurori pe numele lui Gabriel Oprea au încurajat mai mulţi ofiţeri din serviciul secret al Internelor să facă denunţuri la DNA şi au primit statutul de martori ameninţaţi.

Ei au primit şi nume de cod: „Claudiu Ionescu“, „Ionel Mihalcea“ şi „Victor Manea“ . Era vorba de ofiţeri care lucrau în sectoarele „Control“ şi „Autoprotecţie“ din cadrul DIPI. Poliţiştii au povestit că în august 2014, când s-a instalat în funcţie Nicolae, au făcut un audit intern privind cheltuielile operative DIPI şi au descoperit cheltuielile nelegale. Aceste probleme au continuat şi după acel moment. Surse cu nume de femei erau recompensate cu cantităţi mari de alcool, sau cu încălţăminte bărbătească mărimea „46“, sau ofiţeri DIPI care nu aveau atribuţii operative decontau produse de consum sau de lux.

„Să sesizez Parchetul cu jumătate de instituţie?“

Echipa de control i-a prezentat rezultatele lui Nicolae a cărui reacţie i-a şocat pe denunţători: „Doar bunuri s-au mai cumpărat pentru minister, doar nu-i prima dată. Sunt tot banii ministerului până la urmă“. 

Şeful DIPI de atunci le-a spus subalternilor săi că există posibilitatea de a cumpăra bunuri fără documente justificative, până la un procent de 20% din fondurile operative, dar a cerut echipei de control „atenţie mare“ la ce consemnează în rapoarte, deoarece odată înregistrate nu mai puteau să dispară sau să fie modificate.

Chestorii se distrau la restaurant

Una din situaţiile constatate la controlul pe anul 2015, a fost aceea că 40-50 de ofiţeri DIPI care au participat la un curs de pregătire profesională au decontat recompensări de surse. În realitate, banii erau destinaţi pentru instructorii din cadrul cursului, respectiv ofiţeri de informaţii ieşiţi la pensie. Ordinul: totul trebuia să fie muşamalizat, inclusiv prin distrugerea documentelor.

Echipa de control a mai descoperit că ofiţeri superiori şi directori din MAI primeau laptopuri şi telefoane de ultimă generaţie, care erau decontate la DIPI ca fiind „consumate în misiuni“, deşi erau dăruite. Totodată, corpul de control a mai stabilit că sume exorbitante din bani de filaje sau care erau destinaţi informatorilor au dispărut la restaurantele „Excelsior“ şi „Grota Lupilor“ unde şefii din MAI dădeau petreceri.

Pe 9 ianuarie 2016, „Claudiu Ionescu“, „Ionel Mihalcea“ şi „Victor Manea“ au fost autorizaţi de procurorii DNA să fie colaboratori cu identitate acoperită pe o perioadă de 60 de zile, iar pe 14 ianuarie 2016, procurorii DNA au descins la DIPI de unde au ridicat mai multe documente.

Controlul la „Autoprotecţie“

Percheziţiile procurorilor l-au înfuriat pe şeful DIPI care a decis două controale tematice, care s-au dovedit a fi abuzive, pe linia protecţiei infomaţiilor clasificate, la nivelul structurii „Autoprotecţie“ şi „Control“. 

Încăperile ambelor structuri au fost sigilate, prin restrângerea libertăţii persoanelor, care au fost consemnate într-un alt birou, timp de mai multe ore, din care nu aveau voie să iasă fără un însoţitor. Ofiţerii angajaţi în cele două birouri povestesc că le-au fost sigilate şi fişetele şi obiectele personale, procedura semănând foarte mult cu o percheziţie.

Trei ofiţeri din cadrul Diviziunii „Autoprotecţie“ – „Andrei Abacu“, „Mihai Faur“ şi „Cristian Simion“- au declarat la DNA că „au fost umiliţi“ de şefii lor, după percheziţia DNA. Motivul:  conducerea DIPI a vrut să arate că şefii Diviziunii sunt „vinovaţi“ că ar fi sesizat DNA-ul, şi că urmare a acestei conduite vor fi „pedepsiţi toţi ofiţerii încadraţi în această Diviziune“.

Astfel, au fost cercetate amănunţit toate bucăţile de hârtie, inclusiv ciornele, conţinutul suporţilor optici şi magnetici, inclusiv staţiile de lucru. Martorii au declarat că Nicolae s-ar fi implicat personal în acest control, pentru a viziona anumite documente şi suporţii magnetici sau optici. Martorii au arătat la DNA că au dedus, în baza experienţei profesionale, că împotriva lor, în mod abuziv, au fost puse în aplicare măsuri de supraveghere tehnică, posibil pe motive de siguranţă naţională.

În urma controlului, „Claudiu Ionescu“ a fost retrogradat din funcţia de adjunct al şefului Diviiunii Autoprotecţie, în cea de şef al Serviciului Control, motivele fiind legate de presupuse grave nereguli pe linia protecţiei infomaţiilor clasificate. „Claudiu Ionescu“ şi „Ionel Mihalcea“ au fost şi ei cercetaţi pentru pentru posibile incidente de securitate, fără a se propune măsuri faţă de aceştia.

Cu cât sunt recompensate sursele

Un ofiţer DIPI, cu vechime în munca de informaţii, colaborator al DNA autorizat, cu nume de cod „Dan Dunca“, le-a explicat procurorilor că de regulă recompensele acordate surselor erau cuprinse între 100 şi 250 de lei. Acesta a arătat că banii din fondul operativ sunt folosiţi pentru activităţile cu surse secrete în două situaţii: pentru protocol, atunci când se întâlneşte cu sursa, şi pentru recompensare. Fondurile operative sunt utilizate la achiziţionarea de telefoane şi reîncărcarea cartelelor telefonice. În categoria surse secrete intră doar persoanele înregistrate în evidenţele DIPI. 

În general, DIPI oferea surselor un telefon obişnuit şi un reportofon simplu. „Dan Dunca“ a explicat că era un fel de cutumă să se ofere sume de 200-300 de lei colaboratorilor, deoarece sursele nu au doar o motivaţie personală când oferă infomaţii, fiind situaţii când oferă date în baza unor convingeri personale. Oricum, sursele sunt evaluate şi în funcţie de cât de importate sunt informaţiile oferite.

Un alt ofiţer DIPI, „Florin Munteanu“, a spus că el nu a acordat recompense mai mari de 200 de lei. În ceea ce priveşte aparatura primită de la DIPI, aceasta era reprezentată de un telefon mobil operativ şi un reportofon, ambele fiind „cele mai ieftine de pe piaţă“. Ofiţerul „Cristian Simion“ a spus la DNA că au fost cazuri în care şi-a recompensat sursele cu sume mai mari, în perioada 2014-2015, fiind vorba de 500 de lei sau 1.200 de lei, dar că atunci era vorba de lucrări informative care s-au materializat în mandate de siguranţă naţională.

Parfumuri, stilouri şi ceasuri pentru Oprea

Fostul director de cabinet al lui Gheorghe Nicolae, care a ocupat aceeaşi funcţie şi pe vremea lui Gelu Oltean, a dat o declaraţie de martor în care a arătat că la dispoziţia şefilor săi a cumpărat mai multe produse din fondurile operative, pe care le-a livrat la cabinetul ministrului de Interne, Gabriel Oprea, sau la alte instituţii cu care DIPI a colaborat.

„Pentru cabinetul ministrului de Interne am cumpărat stilouri, pixuri, parfumuri, cămăşi, cravate, ceasuri. Ceasurile costau în jur de 5.000 de lei, stilourile erau de circa 2.000 -3.000 de lei”, a spus fostul oficial. El a dat exemplul unui parfum în valoarea de 3.700 de lei, cumpărat la solicitarea şefului său, care l-a trimis la cabinetul lui Gabriel Oprea, împreună cu cartea de vizită a lui Nicolae.