Tragedia de la Giuleşti, avanpremieră la incendiul din Clubul „Colectiv“

Tragedia de la Giuleşti, avanpremieră la incendiul din Clubul „Colectiv“

Maternitatea Giulesti incendiu FOTO Sever Gheorghe

Neregulile grave din sistemul de Sănătate au ieşit la iveală încă din 2010, după incendiul de la materitatea Giuleşti. Inclusiv magistraţii care au judecat acest dosar au subliniat că sistemul este subfinanţat şi managerii slabi pregătiţi. Nimeni nu a făcut însă nimic şi asta s-a văzut în urma tragediei de la Clubul „Colectiv” când cele mai multe dintre victime au murit în spitale mâncate la propriu de infecţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Incendiul de la Maternitatea Giuleşti din 16 august 2010, în care şase nou-născuţi au murit şi alţi cinci au fost răniţi, nu a avut ca efect responsabilizarea instituţiilor statului Român. În urmă cu şapte ani, incendiul de la Giuleşti era socotit cea mai mare tragedie din România post-comunistă. 
 
Ca urmare, şi magistraţii Luminiţa Ninu şi Alexandru Mihalcea de la Curtea de Apel Bucureşti care au soluţionat dosarul penal deschis în urma tragediei au explicat în decizia definitivă care sunt carenţele sistemului de Sănătate. Nu a ajutat la nimic.
 
La doar jumătate de an de la pronunţarea sentinţei definitive a avut loc tragedia din „Colectiv” considerată azi cel mai mare dezastru provocat de om cu care s-a confruntat societatea românească în ultimii 25 ani. 65 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiu, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din România şi din străinătate şi alte 146 persoane au suferit răni mai grave sau mai uşoare. Iar sistemul a fost la fel de nepregătit.
 
 
Problemele din Sănătate
 
Asta deşi magistraţii care i-au judecat pe vinovaţii tragediei din 2010 au subliniat exact în sentinţa definitivă lacunele pe care le-au descoperit în sistem pe parcursul anchetei judecătoreşti: reformele care trenează, subfinanţarea sistemului şi manageri slabi pregătiţi.
 
„La acest moment, Curtea înţelege să arate că sănătatea reprezintă o valoare fundamentală atât pentru individ cât şi pentru societate, fiind premisa principală a îndeplinirii rolurilor sociale de către fiecare dintre noi. Datorită unor reforme ce durează de foarte mult timp şi care nu s-au concretizat într-o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei sistemului medical, cele mai multe instituţii sanitare se confruntă cu probleme serioase din cauza resurselor financiare ce le sunt alocate si, cum este cazul şi în cauza de faţă, cu o atitudine managerial-administrativă de slabă calitate, ce duce implicit la un standard real mult sub nivelul aşteptărilor legitime ale oricărui pacient”, au notat judecătorii.
 
Ordonanţa care a pus în pericol vieţi
 
Magistraţii au criticat efectele OUG 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare prin care a fost suspendată ocuparea posturilor vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Acest lucru a accentuat situaţia deja grea în care îşi desfăşurau activitatea medicii si asistentele din spitalele publice, „creând astfel o criză fără precedent”. 
 
„Realităţile sociale din România arată fără posibilitate de tăgadă că încadrarea suboptimală cu personal medical în unităţile medicale de stat a fost de natură să pună în pericol viaţa pacientilor şi a afectat în mod clar calitatea actului medical”, arată Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a mai atras atenţia că legislaţia care vizează domeniul sănătăţii publice ar fi incoerentă, fiind vorba de o dublă subordonare a spitalului, către administraţia locală şi către Ministerul Sănătăţii. „Cadrul legislativ valabil la data producerii acestui incident era unul cel puţin confuz şi neadaptat realităţii social – economice”, subliniază magistraţii. 
 
Astfel, sentinţa în cazul incendului de la Giuleşti este un reper de jurisprudenţă în cazuri similare. Practic, magistraţii au arătat că Statul trebuie să răspundă şi să–şi regleze mecanisme ca instituţiile să fie în folosul comunităţii şi să aibă grijă de oameni. Iar aceasta este amintită de procurorii DNA în dosarul „Colectiv”, atunci când au cerut ca Statul Român să fie parte în procesul incendiului clubului „Colectiv”.
 
Deficienţele de la „Colectiv”
 
DNA a mai depus în instanţă un raport realizat de Corpul de control al primului - ministru Dacian Cioloş privind intervenţia de urgenţă la incendiul din clubul „Colectiv”. Raportul subliniază pe de o parte că au există instituţii care şi-au făcut datoria în mod corespunzător: Prefectura, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, Jandarmeria şi Poliţia din Capitală şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. Au fost instituţii unde au fost constatate deficienţe foarte mari. Printre ele, spitalele unde au fost internate victimele. Aceleaşi instituţii aspru criticate de către magistraţii care au dat sentinţa în dosrul Giuleşti.
 
„Au fost evidenţiate probleme din cauza inexistenţei planurilor albe de asistenţă în situaţii de urgenţă, la care se adaugă nefuncţionarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) şi a raportărilor contradictorii atât în privinţa numărului de victime internate, cât şi în privinţa infecţiilor nosocomiale”, se arată în raport.
 
Datele contradictorii
 
În cazul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, deficienţele au arătat că controalele făcute de această instituţie ridică semne de întrebre. Există date neconcludente şi contradictorii, atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale. „De asemenea, inexistenţa planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată şi acestei instituţii din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri”, se arată în raportul Guvernului. Alte două instituţii unde au fost identificate deficienţe:  Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii" Bucureşti - Ilfov şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.
 
„Statul român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil, deoarece decidenţii de la acel moment au considerat că nu ar fi fost nevoie de resurse suplimentare, capacitatea proprie a statului român nefiind depăşită. Cu toate acestea, din informaţiile din mass-media, în noaptea de30/31 octombrie 2015 şi în zilele următoare, toate locurile disponibile în cadrul unităţilor de primiri urgenţe din municipiul Bucureşti erau ocupate”, arată Corpul de Control una din hibele sistemului.
 
Activarea acestui Mecanism ar fi permis transferul rapid al unor răniţi către clinici din străinătate. Raportul arată că au existat familii ale unor victime care au contactat direct centre medicale din alte state şi au existat mai mulţi medici din străinătate care au contactat direct spitalele din România, iar, în acest context s-a simţit lipsa unei coordonări a asistenţei din străinătate de către decidenţi din cadrul sistemului medical din România.
 
Sentinţele din Dosarul „Incendiul de la Giuleşti”
 
Pe 2 aprilie 2015, cei doi magistraţi au condamnat-o pe asistenta Florentina Cîrstea la doi ani de închisoare cu executare, iar electricianul şi fostul manager al Spitalului Giuleşti, medicul Bogdan Marinescu, au primit condamnări cu suspendare. Judecatorii i-au obligat pe cei găsiţi vinovaţi să achite daune materiale şi morale de 4,2 milioane de euro, în solidar cu Maternitatea Giuleşti, Ministerul Sănătăţii şi oraşul Bucureşti – prin primarul general.
 
 
citeste totul despre: