Totul despre Pasajul Doamna Ghica: va fi traversat şi de tramvaie

Edilii Capitalei par să-şi fi cristalizat viziunea aupra Pasajului Doamna Ghica din Sectorul 2, care, după finalizare, va avea un cuvânt greu de spus în fluidizarea circulaţiei în zonă. Astfel, deşi iniţial nu era prevăzut în proiect, în viitor, pasajul va putea fi traversat şi de o cale dublă de tramvai. Decizia a fost luată de responsabilii Primăriei Municipiului Bucureşti după o serie de consultări cu societatea civilă.

Cristian  Marin de la Asociaţia Metrou Uşor a explicat de ce o linie de tramvai pe pasaj este utilă traficului din zonă. “După modelul Pasajului Basarab ar fi bine să aveam staţii chiar pe pasaj pentru a putea crea un punct intermodal cu tramvaiul 21 şi, în perspectivă, cu magistrala 7 de Metrou”, a precizat Cristian Marin. 

Consilierul pe probleme de infrastructura al Gabrielei Firea, Marius Coaje, a declarat pentru “Adevărul” că în studiul iniţial de fezabilitate, realizat cu ceva timp în urmă, nu era prevazută o cale dublă de tramvai pe pasaj. “Am zis să încercăm totuşi să găsim o soluţie, de vreme ce o astfel de linie le-ar putea asigura oamenilor o călătorie cu tramvaiul din Pipera, prin Şoseaua Petricani până pe în Pantelimon, prin Bulevardul Chişinău”, spune consilierul. 

Marius Coaje a arătat că încă o bandă destinată tramvaiului nu se poate construi, din cauză că ar fi ieşit un pod prea lat, iar spaţiul este limitat de blocurile din zonă. Drept urmare s-a ales o soluţie tehnică inedită. “Am decis ca din cele 4 benzi pe care le va avea calea de rulare (câte două pe sens)-cele din mijloc să aibă utilitate mixtă. Adică pe ele se vor monta traverse pentru tramvai, dar vor putea fi folosite şi de maşini.  Am cerut deja proiectantului să vină cu soluţia tehnică pentru această variantă constructivă”, a precizat Marius Coaje. 

Mai sunt necesare şi alte lucrări

Consilierul PMB spune că, cel mai probabil, tramvaiul nu va funcţiona, însă, la darea în folosinţă a pasajului pentru că în zonă mai sunt necesare o serie de lucrări pentru ca o legătură Nord-Sud să poată fi pusă în practică. 

„Va trebui ca Direcţia de Infrastructură din PMB să înceapa să scoată, rând pe rând, câte un studiu ca să ajungem să facem aceste legături, iar linia de tramvai sa se concretizeze. Este vorba de o serie de lucrări în zonele Petricani - Lukoil şi Delfinului. Structura pasajului este calibrată pentru circulaţia tramvaielor, rampele de urcare sunt dimensionate corect, iar când legăturile amintite vor fi finalizate, în cel mai scurt timp, montăm liniile şi dăm drumul la tramvaie. Staţii vor fi la cele două capete ale pasajului", a mai spus Marius Coaje.

În varianta finală, pasajul va traversa intersecţia Strada Doamna Ghica - Şoseaua Colentina, cu intrare de pe Doamna Ghica. Podul efectiv va avea o lungime de un kilometru, o laţime de 16,5 metri şi va fi traversat de patru benzi de circulaţie, câte două pe fiecare sens.  

Luni, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea a semnat autorizaţia de construire necesară începerii lucrărilor. În consecinţă, în aceste zile, a şi început devierea reţelelor de utilităţi din calea viitorului şantier. Este vorba de  magistrale de mare capacitate ale RADET , de cabluri de energie electrica de înaltă tensiune, de reţeaua de iluminat public, dar şi de reţeaua STB. Relocarea acestora ar putea lua câteva luni bune.

De construcţia efectivă a pasajului se ocupă Trustul de Clădiri Metropolitane SA, iar lucrările vor dura puţin peste un an. Mai exact, conform  graficului de execuţie, lucrările la pasaj trebuie finalizate până în toamna anului viitor. Costul estimat al lucrărilor nu este de neglijat acestea ridicându-se la 28 de milioane de euro. 

De ce nu s-a ales varianta subterană

Ideea construirii unui pasaj la intersecţia Doamna Ghica - Colentina a apărut la începutul anilor 2000. Au fost discutate mai multe variante, fiind avută în vedere chiar şi cea a unui pasaj subteran în locul unuia suprateran. 

În final s-a decis ca pasajul să fie unul suprateran. Unul dintre motive ar fi că un pasaj subteran ar fi fost si de trei ori mai scump. În plus, amenajarea unui pasaj subteran ar fi insemnat închiderea intersecţiei pe perioada construcţiei pentru săparea unui şanţ de mari dimensiuni. În plus, conform unor surse, construcţiile din intersecţia cu pricina ar fi trebuit obligatoriu consolidate, lucru costisitor, dar şi inconfortabil pentru locuitorii din zonă.