Ministerul Justiţiei renunţă la modificarea Codurilor Penale. Proiectul trimis la CSM era aproape identic cu OUG 13/2017

Florin Iordache

Ministerul Justiţiei transmite, luni după-amiază, că "nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală", susţinând că în prezent centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la aceste acte normative.

Anunţul este făcut la câteva ore după ce ministrul Justiţiei, Florin Iordache, spunea că MJ eleborează un nou proiect de lege pentru modificarea codurilor penale, care va fi pus în dezbatere luni şi va rămâne în consultare publică 30 de zile. MJ trimisese aseară la CSM proiectul de modificare al Codurilor Penale, care era aproape similar cu OUG 13/2017. 

UPDATE Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat luni, în timp ce jurnaliştii alergau după el pe holurile Parlamentului, că proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale nu va mai fi depus niciunde, în condiţiile în care doreşte o dezbatere mai amplă, potrivit News.ro.

Jurnaliştii au încercat să îi pună ministrului Justiţiei o serie de întrebări pentru a clarifica ce se va întâmpla cu proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale, după ce MJ a anunţat că nu mai este preocupat de acest subiect, dar CSM a anunţat că actul normativ a fost depus la CSM.

Florin Iordache nu a dorit să stea de vorbă cu jurnaliştii pentru a lămuri aceste aspecte, ministrul mergând în ritm alert.

Din mers, în timp ce ziariştii alergau după el, Iordache a spus că proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale nu va mai fi depus niciunde şi că doreşte o dezbatere mai amplă.

Comunicatul a fost urmat de o erată

Ministerul Justiţiei a dat înapoi cu Modificările Codurilor, potrivit unui comunicat. „În vederea elaborării proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Justiţiei va centraliza deciziile Curţii Constituţionale, precum şi punctele de vedere ce vor fi înaintate. După analiza acestora urmează ca proiectul de lege să fie pus în dezbatere publică”

Ministerul Justiţiei a revenit, după câteva minuste,  cu o erată la primul comunicat: „Ministerul Justiţiei nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. În prezent, Ministerul Justiţiei centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la actele normative menţionate, urmând ca acestea să fie analizate în perioada următoare”.
 

Noul proiect, identic cu OUG 13/2017

Noul proiect de lege, care a fost trimis la CSM duminică seară, reia cele mai multe prevederi ale Ordonanţei 13/2017. Abuzul în serviciu ar urma să fie pedepsit cu maximum 3 ani, în prezent infracţiunea fiind pedepsită cu 7 ani, neglijenţa în serviciu este abrogată, rămân prevederile „naziste” şi modificiările la instituţia dennţătorului. Dispare pragul de 200.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu.

Noul proiect de lege pentru modificarea codurilor penale, care va fi pus în dezbatere în cursul acestei zile, va rămâne în consultare publică 30 de zile, timp în care specialiştii îşi vor putea spune punctele de vedere, a declarat, luni, la ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

Ministrul Justiţiei a mai spus că noul proiect de lege va fi afişat luni pe site-ul Ministerului Justiţiei şi va rămâne în dezbatere publică 30 de zile. "Înainte de a merge cu acest proiect mai departe, toţi specialiştii vor putea avea un punct de vedere. Potrivit legii, proiectul va rămâne în dezbatere 30 de zile", a afirmat Iordache.

Potrivit unor surse judicare, ]n esenţă, noul proiect de lege, pus în dezbatere publică, reia cele mai multe prevederi ale Ordonanţei 13/2017. Singura prevedere din OUG 13/2007, care dispare noua propunere legislativă este pragul de 200.000 de lei, prejudiciu sub care abuzul în serviciu este dezincriminat

Abuzul în serviciu, maximum 3 ani

Propunerea Ministerului Justiţiei: scade marja de pedeapsă pentru abuzul în serviciu de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Cum arată noua definiţie a infracţiunii

„Articolul 297 se modifică şi va avea următorul curpins: Art 297. Abuzul în serviciu. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă, sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice şi juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Cum arăta abuzul în OUG 13/2017

• (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Rămân prevederile „naziste”

În noua propunere rămâne prevederea potrivit căreia „Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Aceasta a fost explicată de jurnalistul Liviu Avram într-un editorial, intitulat Auşviţ. Tot scandalul privitor la ordonanţa de urgenţă 13 s-a concentrat pe infracţiunea de „abuz în serviciu”, definită la alineatul (1) al articolului 297 din Codul Penal. Pe undeva pe bună dreptate, pentru că această infracţiune, în bună măsură, are de-a face cu banii noştri, ai tuturor.

DNA a arătat săptămâna trecută că prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia „Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.", sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, aprobe sau adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor.

Este dezincriminată neglijenţa în serviciu.

„Articolul 298 se abrogă”

Ministerul Public critica săptămâna trecută dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, care a fost făcută fără nicio legătură cu vreo decizie a Curţii Constituţionale.  „Raţiunea incriminării acestei infracţiuni este similitudinea cu infracţiunea de abuz în serviciu, singura diferenţă fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, şi nu intenţia inculpatului. Dezincriminarea acestei infracţiuni nu face decât să încurajeze  o conduită subiectivă din partea funcţionarului, care nu acţionează cu intenţie, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilităţi, oricărei diligenţe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală”, arăta Parchetul general.

Această conduită, se arăta într-un comunicat, va avea consecinţe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor.

Conflictul de interese, modificat

Este modificată şi infracţiunea de conflict de interese, prevedere care era şi în OUG 13/2017.

„Alineatul (1) al articolului 301 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică."


Astfel, prezintă date statistice la nivelul Ministerului Public, pentru intervalul 2014 – 2016.

Instituţia denunţătorului

Noul proiect schimbă instituţia denunţătorului: „Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală”

În varianta OUG 13/2017 acesta era stipul astfel: „Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”

Specialişti în drept Penal au explicat pentru „Adevărul” că această modificare nu e fundamentată pe vreo decizie a Curţii Constituţionale, iar textul devine din contra, impredictibil. „Nu mai este corelat cu Legea Protecţiei Martorilor. Apare neclar daca mai beneficiaza sau nu de reducere”, au explicat specialiştii.

Şeful DIICOT criticase moficările privind denunţul

Procurorul-şef al DIICOT Daniel Horodniceanu a declarat, săptămâna trecută, la Europa FM, că modificarea legislaţiei penale prin OUG 13/2017, inclusiv prin introducerea prevederii conform căreia denunţul este valabil doar şase luni de la comiterea faptei sesizate, va afecta dosarele de terorism, de trafic de droguri, precum şi pe cele de mare violenţă.

 "DIICOT este afectat foarte tare de denunţ, mult mai tare decât celelalte Parchete pentru că în dosarele de competenţa DIICOT-ului şi aici mă refer în special la dosarele de trafic de droguri şi la dosarele de mare violenţă, denunţul este un element foarte important pentru noi", a afirmat Hordoniceanu.

Întrebat dacă vor fi afectate şi dosarele de terorism, şeful DIICOT a răspuns: "Da, denunţul nu ar putea fi folosit".

"Ne gândim că există şi alte metode de sesizare decât denunţul, dar într-adevăr, denunţul nu ar avea nicio valoare juridică conform noii modificări’’, a spus şeful DIICOT la Europa FM.