Studenţii nu mai vor rectori parlamentari. Pro şi contra posibilităţii ca ambele funcţii să fie duse la bun sfârşit de o aceeaşi persoană

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a solicitat Guvernului să adopte de urgenţă măsuri care să împiedice politizarea sistemului de învăţământ superior. Tinerii sunt susţinuţi de experţii în educaţie şi academicieni.

Rectorii parlamentari ar trebui să aleagă între funcţie sau alta pentru a ţine la adăpost universităţile de influenţele politicii. Asta susţin studenţii care prin vocea Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) cer Guvernului României să reglementeze din nou incompatibilitatea dintre o funcţie de conducere din universitate şi calitatea de parlamentar sau lider politic. Motivul: mai mulţi rectori ai unor universităţi din ţară şi-au anunţat candidatura la alegerile parlamentare din decembrie.

Potrivit studenţilor, faptul că un rector poate deţine în acelaşi timp şi funcţia de parlamentar transformă „instituţiile de învăţământ în arene care să servească luptelor sau intereselor politice”.„Nu considerăm că o persoană se poate dedubla şi poate fi politician doar în parlament, nu şi în universitate” , a transmis preşedintele ANOSR, Vlad Cherecheş.
De aceeaşi părere este şi preşedintele EDU CER, Ştefan Vlaston, care în 2009 a semnalat incompatibilitatea unor deputaţi şi senatori cu funcţia de rector pe care aceştia o deţineau la unele universităţi din ţară.

„Ştim foarte bine că politizarea funcţiilor de director de şcoală fac rău, pentru că în loc să asculte de interesele şcolii, ascultă de interesele de partid. Ce le cere partidul, asta fac, iar interesele partidului nu sunt totuna cu interesele şcolii. Partidul obligă să angajeze anumiţi salariaţi, fără legătură cu performanţele”, este de părere Vlaston.

Politicul deturnează competiţia

La rândul lui, prorectorul Universităţii Bucureşti, Liviu Papadima, consideră că pentru climatul românesc este oportun ca rectorii să nu deţină funcţii politice, pentru că altfel influenţa politică ar fi la mai multe niveluri. „Funcţia politică poate influenţa intern, în sensul politizării vieţii universităţii, şi poate acţiona extern, în sensul că universităţile se află într-o competiţie şi poate deturna sensul acestei competiţii”, a subliniat reprezentantul Universităţii Bucureşti. Potrivit acestuia, politica poate avea influenţă şi în atitudinea faţă de o persoană sau alta, în plan academic. „Noi încercăm să ţinem o echidistanţă bazată strict pe criteriile academic. Viaţa politică are alte scopuri”, a mai spus Papadima.

Rector, 12 ore pe zi

Nici academicianul Viorel Barbu, fost preşedinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, nu vede cum o persoană poate onora ambele obligaţii în acelaşi timp. El susţine că trebuie făcută o distincţie între cele două profesii. „Nu văd cum un rector, care trebuie să se ocupe 12 ore pe zi de universitate, să fie şi parlamentar. Exemple de acum 100 de ani, cum e cazul lui Maiorescu, nu sunt valabile în momentul de faţă. Trebuie o clasă politică formată din politicieni de profesie, aşa cum trebuie să avem o lume academică format din profesori”, a spus intransigent doctorul în matematică.

Săftoiu: „Plecăm de la prezumţia de vinovăţie”

Însă deputatul PNL Adriana Săftoiu este de părere că libera asociere este un drept garantat de Constituţie, considerând totodată că un reprezentant al mediului academic ar aduce un plus de calitate politicii. Mai mult, aceasta susţine că plecăm mereu de la prezumţia că „dacă un rector are şi o opţiune politică, face automat lucruri rele”. „Problema este prejudecata noastră şi faptul că plecăm de la prezumţia că dacă un rector are şi o opţiune politică şi este activ automat face lucruri rele. Există o tendinţă în societate de a pleca de la exemplele proaste şi să le suprapunem cu exemplele bune. Eu aş lua exemplele bune şi le-aş promova”, a comentat pentru „Adevărul” deputatul PNL.

Candidatul Cîmpeanu crede în buna credinţă

Funcţia politică nu ar trebui să aibă vreo influenţă în universitate, nu ar trebui promovate obiective politice în universităţi, în schimb nicio schimbare majoră bună în învăţământ nu este posibilă fără susţinere politică, consideră rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Sorin Cîmpeanu, candidat la funcţia de parlamentar. „Fără susţinere politică nu reuşeşti nimic bun în exectiv, în interesul învăţământului. Implicarea în Parlament a unor oameni de bună credinţă care cunosc învăţământul şi nevoile învăţământului este binevenită”, susţine  preşedinte al Consiliului Rectorilor din România.

Întrebat ce facem cu persoanele de rea credinţă, candidatul la fotoliul de parlamentar susţine că „dacă începem să promovăm interese politice în universităţi din poziţia de rector şi om politic atunci avem o mare o problemă”. Totodată, Cîmpeanu a subliniat că personal, dacă va câştia calitatea de parlamentar, nu are nicio problemă de a se suspenda din funcţia de rector sau de a renunţa la una din funcţii, pentru a duce la îndeplinire responsabilităţile.

Rectori candidaţi la Parlament

Mai mulţi rectori ai unor universităţi din ţară şi-au anunţat candidatura la alegerile parlamentare din decembrie. Printre aceştia se numără: Sorin Cîmpeanu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, care va candida din partea ALDE; Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica şi actual senator, care candidează din nou pentru un scaun în Senatul României din partea PSD; tot pe lista PSD, în lupta pentru Senatul României a intrat şi rectorul Universităţii din Alba Iulia Daniel Breaz. Rectorul Universităţii de Vest, Marilen Gabriel Pirtea, deschide lista de candidaţi PNL Timişoara la Camera Deputaţilor, iar Călin Oros, rectorul Universităţii Valahia din Târgovişte, a fost desemnat primul pe lista de candidaţi la Camera Deputaţilor din partea ALDE Dâmboviţa.

În februarie 2011, Legea Educaţiei a clarificat că persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada mandatului, în 2012, în schimb, Guvernul Ponta a abrogat prevederea.

Însă acum Ministerul Educaţiei a demarat un proces de depolitizare a învăţământului preuniversitar prin organizarea concursurilor naţionale pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct. Din 2008 până în prezent, directorii unităţilor de învăţământ au fost numiţi prin detaşare de către inspectoratele şcoalare judeţene, fără transparenţă.