Stolojan, Iohannis, Vanghelie şi alţi baroni politici, găsiţi incompatibili de ANI
0
Agenţia Naţională de Integritate pune tunul pe politicienii incompatibili. Nume „grele” din PNL, PDL şi PSD au intrat în vizorul inspectorilor ANI, pentru conflicte de interese sau avere nejustificată.
Trei „baroni locali”, doi primari şi un europarlamentar au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Este vorba de nume importante din partidele politice, precum prim-vicepreşedintele PNL Klaus Iohannis, vicepreşedintele PSD Marian Vanghelie, vicepreşedintele PDL Florin Aurelian Popescu sau fostul premier Theodor Stolojan.
Fostul baron local Florin Popescu, în conflict de interese
Inspectorii de integritate îl acuză pe deputatul PDL de Dâmboviţa, Florin Aurelian Popescu (45 de ani), de conflict de interese. Asta pentru că, pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Popescu şi-ar fi favorizat fosta firmă pentru a obţine mai multe contracte de la instituţia pe care o conducea.
Potrivit ANI, “Florin Popescu a semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări nr. 436/20.10.2010, în valoare de 201.541 lei (50.000 de euro), precum şi şapte acte adiţionale la contractul de lucrări nr. 134/19.06.2008, încheiate între Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi SC Procor SA, societate unde acesta a deţinut calitatea de asociat până în luna iunie 2008”. Prin actele adiţionale, susţine ANI, valoarea contractului a fost umflată ilegal în beneficial Procor. Inspectorii de integritate au stabilit că beneficiul patrimonial obţinut de firmă din aceste contracte se ridică la aproximativ 230.000 de euro.
ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti pentru infracţiunea de conflict de interese.
Fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa a admis că a semnat o serie de acte adiţionale în beneficiul firmei Procor SA, pentru că nu ar fi avut pe nimeni să delege în acest sens, potrivit Mediafax. “ E adevărat că am semnat nişte acte adiţionale la acel contract, întrucât timp de un an la Consiliul Judeţean Dâmboviţa nu am avut majoritate, era majoritate PSD-PNL şi din acest motiv nu am avut nici vicepreşedinţi pe care să îi deleg. Nu avea cine să le semneze altcineva”, a spus Popescu.
Contracte pentru firmele familiei
Florin Aurelian Popescu a fost validat în funcţia de preşedinte al CJ Dâmboviţa la 18 iunie 2008. Acesta a fost asociat al firmei Procor SA în perioada 17 iunie 1991-14 iulie 2008. Membrii familiei actualului deputat, fratele acestuia Cătălin (40 de ani) şi tatăl Nicolae (71 de ani), acţionari şi ei la Procor, s-au retras din firmă odată cu Florin Aurelian Popescu. Cu toate acestea, Procor SA a rămas în continuare sub controlul familiei baronului PDL. Tatăl Nicolae Popescu a rămas împuternicit al firmei, care a încheiat mai multe contracte cu CJ Dâmboviţa, al cărui preşedinte era fiul său, Florin Popescu. De altfel, este de notorietate faptul că firmele controlate de baronul de Dâmboviţa Florin Popescu şi de familia sa sunt abonate de ani de zile la contracte pe bani publici. Presa a relatat că, în 2009, societatea la care este acţionar Florin Popescu, Laminorul SA, a câştigat în mod dubios un contract cu Direcţia de constructii Edilitar Gospodăreşti Târgovişte, în valoare de 246.000 de lei.
În 2008, o altă societate în care era prezent Popescu, Biandra Trading, a câştigat un contract cu Primăria oraşului Pucioasa. Firma a livrat materiale de construcţii pentru reabilitarea unei grădiniţe de copii, în valoare de 70.000 de lei.
Primarul “care este” nu-şi poate justifica averea
Primarul sectorului 5 al Capitalei, vicepreşedintele PSD Marian Vanghelie, nu poate justifica o parte din veniturile declarate. Inspectorii de integritate au descoperit “o diferenţă semnificativă” între averea dobândită şi veniturile realizate de către edilul sectorului 5. Mai precis, este vorba de 787.246 Lei (aproximativ 180.000 de euro), sumă pe care Vanghelie nu o poate justifica.
Marian Vanghelie, aflat la cel de-al patrulea mandat succesiv de primar la sectorului 5, a avut, în perioada 2008-2011, venituri salariale în valoare de 253.199 lei. Cu toate acestea, susţine ANI, “modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 1.040.445 lei”.
Prin urmare, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor, din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, care urmează să declanşeze un control cu privire la diferenţa dintre venituri înregistrate de Marian Vanghelie.
Edilul a ameninţat că-l va da în judecată pe şeful ANI, dearece Parchetul i-a dat NUP după ce i s-a verificat averea. „În ultimele 6-7 luni am avut un dosar depus pentru declaraţia de avere, dar am luat de două ori neînceperea urmăririi penale. Ei au mai dat tot felul de zvonuri. Eu i-am cerut domnului Georgescu să dovedească acele zvonuri şi nu a avut nicio reacţie. Eu cred că o să-l dau în judecată”, a declarat, pentru “Adevărul”, Marian Vanghelie.
Vanghelie, atac la şeful ANI
Nu este prima oară când primarul sectorului 5 se află în vizorul ANI. Anul trecut, inspectorii de integritate îl suspectau pe Marian Vanghelie ar fi trasferat o sumă de 6 milioane de euro în străinătate. O parte din bani ar fi intrat în conturile viitoarei sal soţi, deputatului PSD Oana Niculescu Mizil, care la rândul său a fost cercetată de ANI. Reacţia lui Marian Vanghelie la demersurile ANI a fost virulent. El la atacat pe preşedintele instituţiei, Horia Georgescu, pe care l-a acuzat de “jocuri de glezne”.
„M-am regăsit că am trimis 6 milioane de euro în Liban. Eu am spus în felul următor: îl rog pe domnul Georgescu, băiatul ăsta, Georgescu, care este la ANI, care văd că din portocaliu vrea să devină roşu-cenuşiu spre galben...nu ştiu ce vrea să devină, dar face tot felul de jocuri de gleznă.Dacă mie mi se dovedeşte un singur leu că am eu vreun cont în străinătate, indiferent cum se numeşte, răspund din punct de vedere juridic şi plec din viaţa politică şi din administraţia locală şi de peste tot”, declara, luna trecută, Marian Vanghelie.
Baroni locali în incompatibilitate
Doi preşedinţi de consilii judeţene, Nicuşor Constantinescu (Constanţa) şi Aristotel Căncescu (Braşov), sunt cercetaţi de ANI pentru că au făcut parte ilegal din consiliile de administraţie ale unor firme controlate de autorităţile locale.
Potrivit ANI, baronul PNL Aristotel Căncescu (62 de ani) se află în stare de incompatibilitate începând cu 29 mai 2009, “întrucât deţine, simultan, atât funcţia de preşedinte al CJ Braşov , cât şi calitatea de reprezentant al judeţului Braşov în Adunarea Generală a Acţionarilor din firma Apă Canal SA Sibiu, încălcând astfel dispoziţiile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice”. Apă Canal Sibiu este persoană juridică înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, de interes local. Personaj controversat, Aristotel Căncescu a fost implicat, de-a lungul timpului, în nenumărate scandaluri legate de modul dubios în care Consiliul Judeţean Braşov a atribuit unor firme de casă contracte pe bani publici.
La rândul său, preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 20 iunie 2008 – 23 martie 2009. Deşi era preşedinte al CJ Constanţa, Constantinescu a fost numit şi reprezentant al judeţului în Adunarea Generală a Acţionarilor din firma RAJA SA Constanţa, care se ocupă cu furnizarea apei potabile.
Potrivit Mediafax, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu crede că acţiunea ANI are substrat politic. “Este o poliţie politică, ca şi DNA, este politica lui Traian Băsescu prin care şantajează primarii, preşedinţii de CJ şi toţi membrii PSD, PNL şi USL şi o fac în continuare din păcate. Această ANI vânează tot ce este din PSD şi PNL din timpul guvernării Boc. Sper să existe voinţă politică pentru schimbare, să se schimbe aceste lepre, să pună nişte oameni profesionişti. Merită această bătaie de joc, această instituţie să funcţioneze pe banii publici?”, a declarat Nicuşor Constantinescu.
Constantinescu, care este la al treilea mandat consecutiv de preşedinte al CJ Constanţa, s-a mai aflat în vizorul ANI. Potrivit presei, în 2004, inspectorii de integritate i-au cercetat averea baronului PSD, după ce ar fi trecut în declaraţiile de avere doar indemnizaţiile primite de la Consiliul Judeţean. În acelaşi timp, averea reală a lui Constantinescu a crescut semnificativ, acesta având mai multe case, terenuri intravilane şi maşini de lux.
Cumul de funcţii ilegal pentru primarul Sibiului
Prim-vicepreşedintele PNL Klaus Werner Iohannis este cercetat de ANI pentru că deţine ilegal, în mod simultan, atât funcţia de primar al Sibiului, cât şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor din firmele Apă Canal SA Sibiu (din data de 30 aprilie 2009 şi până în prezent) şi Pieţe SA (începând cu 5 august 2010 şi până în prezent).
Potrivit legislaţiei, „funcţia de primar şi viceprimar (...) este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.
Numele lui Klaus Iohannis, aflat la al patrulea mandat consecutiv de primar al Sibiului, nu a fost ferit de scandaluri. Acesta a fost acuzat că ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului, pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul. Presa a mai relatat că, în 2009, Klaus Iohannis ar fi fost anchetat de procurorii anticorupţie , pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri.
Tot în 2009, ANI s-a autosesizat, în urma publicării unui articol, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Johannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.
Iohannis consideră că acuzaţiile sunt nefondate
Contactat prin intermediul purtătorului său de cuvânt, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a catalogat acuzaţiile aduse de ANI ca fiind “nefondate”.
„Primarul Klaus Iohannis a luat la cunoştinţă comunicatul ANI. Domnia sa consideră că acuzaţiile sunt nefondate şi a formulat deja un răspuns către ANI”, spune Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Sibiu.
Theodor Stolojan, declaraţie de avere măsluită
Ultimul politician intrat în colimatorul ANI este europarlamentarul PDL Theodor Stolojan. “În urma evaluărilor efectuate, s-a constatat existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, de către Theodor Dumitru Stolojan, deputat în Parlamentul European “, se arată într-un comunicat oficial al ANI. Stolojan a omis să menţioneze în declaraţia de avere nr. 672/05.06.2012 acţiunile deţinute la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” SA Mediaş.
Theodor Stolojan a declarat pentru Mediafax, referitor la sesizarea ANI, că a completat corect declaraţia de avere din mai 2012, arătând că aceasta se referea situaţia de până la 31 decembrie 2011, când încă nu cumpărase acţiuni la Transgaz. “Eu în aprilie 2012 am cumpărat acţiuni la Transgaz. În mai am făcut declaraţia de avere pentru 2011 şi am declarat acţiunile pe care le-am avut la sfârşitul anului 2011. În mai 2013 voi raporta situaţia de avere la sfârşitul lui 2012, unde vor apărarea şi acţiunile de la Transgaz achiziţionate în aprilie 2012”, a explicat Stolojan.
Potrivit inspectorilor de integritate, europarlamentarul a devenit acţionar la Transgaz SA la 13 aprilie 2012. Acesta deţine 2.356 acţiuni, în valoare de 94.000 de euro. Anul trecut, Stolojan a încasat, de la Transgaz SA, dividende nete în valoare de 58.896 de lei (13.300 de euro).
ANI a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Se încarcă comentariile...
