SOS cercetarea românească! Azi cazurile panourilor fotovoltaice şi a laserului de la Măgurele

Într-o ţară normală, Institutul Cantacuzino, laserul de la Măgurele sau energia provenită din resurse regenerabile ar fi priorităţi. Cel puţin aşa văd eu lucrurile. În România ultimilor 30 de ani, aceste proiecte şi toată cercetarea românească au devenit subiect pentru speculanţii imobiliari şi pentru diferite grupuri de interese transpartinice.

Am dat întâmplător peste scrisoarea deschisă adresată de inginerul Radu Bănică către Andreea Kohalmi Szabo, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu. Nu voi spune aici pupila cărui fost preşedinte este doamna Kaholmi Szabo pentru a nu încălca recomandările editorilor Adevărul.ro (eu sunt politician - ce urât sună! - şi am promis să nu lansez atacuri politice în acest spaţiu). E suficient să vă spun, dacă nu ştiaţi, că şi pe acest post, care ţine de Ministerul Mediului, numirile se fac politic. Scrisoarea deschisă, din păcate, nu a fost preluată de presa centrală iar subiectul a peste 50 de milioane de euro, traşi pe dreapta din panourile fotovoltaice nu interesează.

Am observat în ultimul timp că oamenii de ştiintă care atrag atenţia asupra neregulilor sunt urmăriţi de "ghinion". La Măgurele (Ilfov), în urma investigaţiei făcute de doi jurnalişti de la HotNews, a fost concediat unul dintre cei mai importanţi cercetători din Institut, Livius Trache, şeful Departamentului de Fizică Nucleară, tocmai pentru că a avut curajul să spună public despre neregulile care aveau loc.

Cum, în patria proiectului minune al cercetării româneşti se întâmplă aşa ceva? Iată că da...

Cu scuzele de rigoare, domnule Bănică, dacă publicarea scrisorii dumneavoastră vă va atrage repercursiuni, reiau aici ce aţi scris. Documentul se referă la nişte dovezi, în parte obţinute pe cale ştiinţifică, că Administraţia Fondului pentru Mediu a emis către o parte din beneficiarii programului Casa Verde-Fotovoltaice 2019, aflat in desfăşurare, nişte răspunsuri la contestaţii marcate de o crasă incompetenţă şi chiar de reavoinţă, în condiţiile în care cunoştea de peste 4 luni faptul ca aplicaţia a generat erori care au condus la modificarea sumelor înscrise de către instalatori în platforma electronica. Acest proces defectuos de desfăşurare a programului a afectat până acum circa 13.000 de dosare în valoare totală de circa 52 de milioane de euro.

Pe scurt, finanţări în valoare de 20 000 de lei au primit de la doamna Kalholmi Szabo generoasa sumă de ...20 de lei. Asta deşi fusese informată de respectiva eroare de soft: 

Cred că după această lungă perioada în care aţi tolerat erorile informatice ale platformei de depunere a cererilor de finanţare, e momentul ca şi domnul ministru al mediului, Costel Alexe să arunce o privire peste această scrisoare. Vă scriu în legătură cu mica familie a celor ce au depus aplicaţii declarate admise (vedeţi răspuns contestaţii) şi finanţate de către AFM cu suma de 20 de lei. Să ştiţi că deşi suntem puţini, ne bucurăm la fel de mult, ca ceilalţi 13.000 de români cu dosare respinse, atunci când ni se face dreptate. Faptul că sunt relativ putine astfel de dosare (circa 50 de dosare finanţate cu suma de 20 de lei) nu vă îndreptăţeşte să ne ignoraţi. Sper că aţi auzit de Termopile. Ca să trec la subiect, am trimis instituţiei dumneavoastră în ultima lună multe e-mailuri cu întrebări, solicitări de date pentru aflarea modului de funcţionare a platformei în zilele depunerii, dar şi analize vaste ale distribuţiei teritoriale şi temporale a erorilor apărute în platforma AFM, care au condus la finanţările de 20 de lei. În urma acestor demersuri am primit un singur răspuns, semnat de dumneavoastră, în care nu aţi dezbătut problemele ridicate în contestaţie, ci aţi descris procedura de evaluare, alături de concluzia dumneavoastră: Dincolo de „deosebita consideraţie” ce o purtaţi cetăţenilor, concluzia dumneavoastră finală este că: „aprobarea valorii eligibile a avut la bază informaţiile introduse în aplicaţia informatică de către instalatorii validaţi”.

În conţinutul sesizării, domnul Bănică a furnizat mai multe grafice în care arată că distribuţia erorilor care au condus la finanţări de 20 lei este concentrată în anumite zone geografice şi nu este stohastic distribuită în timp, cum ar fi firesc. De asemenea a prezentat o captură de ecran în care arată că aplicaţia, nu conţine toate acele zecimale observate de către reprezentanţii AFM. Cercetătorul nostru, specie pe cale de dispariţie, care în viziunea mea, ar trebui protejată, pentru sănătatea poporului român (nu doar cea fizică, cum e cazul Institutului Cantacuzino), explică:

Acum vă voi spune cum cred eu că s-au desfăşurat evenimentele în momentul depunerii. A . Instalatorul a solicitat o sumă de 20.000 de lei. B. Valoarea totală a cheltuielilor eligibile completată de instalator a fost de 22.222 de lei. C. Platforma (aplicaţia), a completat imediat procentul de 90%, în mod corect. D. La transmiterea fişierului sau la scurt timp înainte de aceasta a apărut o eroare informatică care a modificat câmpul sumei solicitate, dar această modificare nu a schimbat valoarea procentului, care a fost calculată de către aplicaţie într-o etapă anterioară. Aşadar, eroarea informatică apărută nu a generat recalcularea acestui procent. Astfel valoarea de 90% a rămas ca o amprentă a ultimei valori reale pe care a completat-o instalatorul, ceea ce face dovada apariţiei erorii. Acum vine întrebarea: 4. Ne puteţi prezenta public o variantă mai logică decât cea prezentată de mine, a desfăşurării evenimentelor, care să explice sumele cu 5 - 6 zecimale din platformă şi să facă dovada greşelii instalatorului? Deoarece consider că v-am dat dovezi suficiente şi pertinente ale faptului că instalatorii nu au cerut finanţări de circa 20 de lei, calculate cu 5 zecimale, vă rog public să binevoiţi să revedeţi cel puţin dosarele finanţate cu suma de 20 de lei, bazându-vă de această dată nu pe sumele din platformă, care au fost evident alterate, ci pe documentele semnate de beneficiar.

În urmă cu 7 zile sesizarea cercetătorului din Timişoara a fost înregistrată la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, însă o bună parte din demonstraţie a stat mai mult de o lună pe masa Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar răspunsul la contestaţii nu a luat în considerare toate aceste dovezi. La Măgurele, pumnul în gură pus cercetătorilor continuă. Toate astea doar până într-o zi...

P.S. Scrisoarea deschisă poate fi consultată aici: https://www.facebook.com/groups/ProtectiaProsumatorului/permalink/1254636201552783