Simulări la Bac şi Capacitate. Cât de rele sunt testele grele?
0
În timp ce profesorii şi inspectorii susţin că subiectele mai dificile date la prima simulare din Capitală îi vor ajuta pe elevi să-şi aleagă corect profilul sau să înveţe mai bine pentru Bac, specialiştii spun că notele mici cu care se vor alege i-ar putea duce mai degrabă către eşec
Subiecte mai dificile pentru a-i obişnui pe elevi cu greul şi pentru a ridica ştacheta. Aceasta a fost strategia oficialilor de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) la prima simulare pentru examenele naţionale din vară, Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, organizată în Capitală săptămâna trecută, la care au participat în total aproape 50.000 de elevi.
„Simulările sunt gândite ca un antrenament de pregătire pentru examen, astfel că nu trebuie date subiecte uşoare pentru ca elevii să aibă impresia că este foarte simplu. Preferăm să ridicăm un pic ştacheta ca la examen să fie pregătiţi“, a explicat inspectorul de matematică în cadrul ISMB Gabriel Vrânceanu.
În ceea ce priveşte subiectele de la simularea pentru Evaluarea Naţională, ele au fost gândite pentru ca părinţii şi copiii să ştie în ce direcţie, uman sau real, se orientează la liceu, adăugat inspectorul.
„Rezultatul de la simulare contează mai mult pentru orientarea pe profil. Un copil care are nouă la clasă poate să ia o notă mai mică la un astfel de test şi să îşi dea sema mai din timp cam care este profilul la care poate să facă faţă“, susţine Vrânceanu.
Inspectorul subliniază că nu notele i-au interesat pe cei care au gândit această simulare, motiv pentru care nici nu se trec în catalog.
„În primul rând ne-a interesat mobilizarea, adică conştientizarea de către elevi şi părinţi a adevăratului nivel de pregătire care să-i ajute să se orienteze către un profil de liceu adecvat. De asemenea, ne-am gândit să diversificăm opţiunea de subiecte, spre exemplu anul acesta am avut patru subiecte la matematică, lucru pe care nu l-am mai avut până acum. Al treilea obiectiv a fost exerciţiul în sine pentru examen, care este foarte folositor“, explică inspectorul.
O părere diferită o are Constantin Trăistaru, inspectorul şcolar general al ISMB. „Nivelul de dificultate a subiectelor a fost mediu în Bucureşti, interpretarea lor este relativă şi depinde de pregătirea fiecăruia până la urmă. Cert este că subiectele au urmat modelul şi dificultatea celor de la examenele din vară“.
Elevii se aşteaptă la note mici
Însă, nici profesorii, nici elevii nu se aşteaptă la note mari şi au sesizat din start dificultatea enunţurilor subiectelor. „Notele vor fi mici. Elevii mi-au spus că nu prea au ştiut să se descurce, iar cei mai buni vor lua cel mult nota opt din cauza dificultăţii subiectelor“, a explicat profesoara de matematică Claudia Emilia Preda de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“.
Elevii liceului spun că nu se aşteaptă la note mari, de fapt, majoritatea nu cred că vor trece de şase.
„Subiectele au fost mult mai grele decât m-am aşteptat, au fost peste medie pentru profilul real mate-info. Eu nu cred că o să iau peste 5,50. Am vorbit cu colegi din alte licee care mi-au spus că şi lor li s-a părut destul de dificil şi sperăm că la examen nu va fi la fel de greu“, spune Andrei, elev în clasa a XII-a la profilul mate-info la liceul Coşbuc.
Totuşi, unii elevi consideră că este bine ca subiectele să fie mai grele ala simulare pentru a-şi da seama din timp unde trebuie să recapituleze mai mult.
„Mi s-au părut destul de grele, adică mi-au dat ceva bătăi de cap, ca dovadă că m-am încurcat. Dificultatea subiectului m-a făcut să realizez că trebuie să mai exersez şi cred că într-un final este mai bine deoarece ne-a făcut să înţelegem că mai avem de învăţat. Eu nu cred că iau mai mult de nota opt la această simulare. Pot spune că majoritatea colegilor mei sunt destul de revoltaţi“, a spus Maria, o elevă de clasa a XII-a de la Colegiul Naţional „George Coşbuc“.
„Evaluarea nu mai corespunde obiectivelor unei astfel de testări: arată cât de proşti sunt elevii, nu le verifică competenţele şi nici nu-i motivează. Se merge pe motivaţia negativă, care nu mai are efecte în cazul actualei generaţii. Dacă nu i se explică exact care este rolul evaluării, copilul va trăi experienţa insuccesului şi se va centra pe eşec, va trăi cu teama de eşec“, a explicat pentru ”Adevărul” psihologul Daniela Gheorghe.
Ea spune că aici intervine rolul părintelui, care trebuie să-i explice copilului ce înseamnă un examen, cum să gestioneze emoţiile şi să nu se panicheze, dar şi al dascălului, care „trebuie să gestioneze tehnic un astfel de eşec“, adică să le explice elevilor unde au greşit.
Eşecul de la BAC din ultimii ani
Rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat înregistrate în ultimii ani, cu o rată de promovare în 2012 aproape înjumătăţită faţă de cea din 2009, i-a determinat pe oficialii Ministerului Educaţiei să pună presiune pe inspectoratele şcolare ca să-i pregătească mai bine pe elevi, inclusiv prin simulări multiple şi mai dificile.
Înainte de anul 2011, când au fost introduse camerele de supraveghere la examenul de Bacalaureat, rata de promovare era de peste 70% şi chiar 80%. Odată cu măsura introdusă de fostul ministru Daniel Funeriu acum doi ani, rata de promovare la examenul de final de liceu a scăzut brusc. În 2011, aceasta a fost de 44,47%, iar anul trecut a fost şi mai mică: 44,26%.
Dacă urmărim evoluţia ratei de promovare la BAC în ultimii 10 ani, observăm că cel mai înalt nivel a fost atins în 2005, când 84,76% au promovat examenul, pe vremea când ministru al Educaţiei era Mircea Miclea. 2009 a fost ultimul an în care rata de promovare a depăşit 80%. În 2010 a avut loc prima scădere, cu peste 10%, ajungându-se la 69%.
Dacă la examenul de Bacalaureat, rata de promovare a scăzut drastic, pentru elevii de clasa a VIII-a, care dau examenul de Evaluare Naţională pentru a intra la liceu, aceasta a rămas destul de ridicată, menţinându-se peste 70% în ultimii ani.
Se încarcă comentariile...
