România a intrat în lumea bună a NATO

Primul sistem de rachete Patriot a fost achitat de MApN

Pe fondul unei creşteri globale record la capitolul cheltuieli militare de la încheierea Războiul Rece, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget asemănător procentual cu cele din SUA, Grecia, Estonia, Turcia, Letonia, Marea Britanie, Lituania sau Polonia.

Costurile globale de apărare vor creşte în 2018 şi vor atinge cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece, potrivit raportului anual al Jane’s Defence Budgets, publicat de IHS Markit. Conform studiului, în 2018, din 29 de state membre NATO, numai nouă îşi vor atinge ţintele de 2 la sută din PIB la capitolul cheltuieli militare. Aceste ţări sunt SUA, Grecia, Estonia, Turcia, Letonia, Marea Britanie, Lituania, Polonia şi România. 

Concret, cheltuielile globale pentru apărare vor creşte pentru al cincilea an consecutiv, ajungând în 2018 la 1,67 trilioane de dolari (1,6 mii de miliarde de dolari), depăşind recordul anterior înregistrat după perioada Războiului Rece de 1.63 trilioane de dolari în 2010. „Creşterea cheltuielilor pentru apărare reflectă îmbunătăţirea condiţiilor economice din întreaga lume, împreună cu un răspuns la instabilitatea continuă într-o serie de regiuni cheie. Cu toate acestea, cheltuielile pentru apărare rămân mai scăzute în raport cu PIB decât în orice moment în ultimii 10 ani, ceea ce sugerează că creşterea recentă se referă în primul rând la îmbunătăţirea condiţiilor economice şi fiscale pe pieţele stabilite", este de părere Fenella McGerty, analist principal, la Jane's IHS Markit. Aceasta a mai subliniat şi motivul pentru care s-au majorat bugetele pentru Apărare în Europa de Est. „Majorarea cheltuielilor militare s-a accelerat în Europa de Est de la intervenţia Rusiei în Ucraina în 2014, majoritatea noilor finanţări din domeniul apărării fiind pentru modernizarea armatelor. Achiziţionarea de vehicule blindate este în creştere. De fapt, Europa este piaţa cea mai mare în acest domeniu", a spus McGerty. 

România, lider de creştere

În acest trend este şi România care a atins încă din acest an pragul de 2 la sută din PIB. Mai mult, ţara noastră are cea mai mare creştere a cheltuielilor militare dintre toate cele 29 de state membre în perioada 2010- 2017. Aşa arată datele centralizate şi analizate de NATO. Mai exact, dacă în 2010, cheltuielile României au fost de 6.630 de milioane de lei, acestea au ajuns în 2017 la o valoare estimată de 16.322 milioane lei. Adică aproximativ 3,6 miliarde de euro, relativ egale cu cele ale Greciei şi mai mari decât cele ale Portugaliei.

Iar aceste cheltuieli au crescut constant în fiecare an din 2010 până în prezent. Cel mai mare salt a fost făcut în acest an, faţă de anul anterior, când creşterea a fost de aproape 1,2 miliarde de euro. O parte din bani au fost daţi pentru achiziţionarea primului din cele şapte sisteme de rachete Patriot. În viitorul apropiat urmează să se finalizeze şi contractele pentru blindatele Armatei Române. 

Ce urmează

Trendul crescător va fi păstrat şi anul viitor. Ministerul Apărării va avea un buget de 18,16 miliarde lei, mai mare cu 11,3% fata de 2017. Astfel, se asigură respectarea angajamentului asumat de România în relaţia cu NATO prin alocarea a două procente din Produsul Intern Brut. Iar România va continua procesul de înzestrare cu tehnică militară. Cum problema sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare (Patriot) şi a blindatelor pare rezolvată, resursele financiare pentru programele de echipare ale MApN, alocate în perioada 2017-2026, se vor concentra pe cel puţin alte cinci programe. Este vorba de achiziţionarea a patru nave de luptă tip corvetă multifuncţională, a încă 12 avioane de luptă F-16 sau a unor elicoptere de atac şi multirol de la Bell helicopters şi Airbus.

În plus se doreşte dotarea Armatei României cu sistemul integrat de arme SHORAD (sisteme -integrate de rachete SHORAD – VSHORAD, cu rază scurtă şi foarte scurtă) şi cu instalaţii mobile de lansare rachete antinavă.

Cum stau ruşii

În oglindă cu bugetele militare ale aliaţilor NATO, cheltuielile de apărare ruseşti au scăzut pentru al doilea an consecutiv în 2017, deoarece Moscova a continuat să se lupte cu condiţii economice şi fiscale dificile. „Bugetul pentru apărare este acum cu aproximativ 10 la sută mai mic, dacă îl comparăm cu vârful înregistrat în 2015, şi se aşteaptă să fie redus cu încă 5 la sută anul viitor. Modernizarea armatei ruse va continua, dar reducerile de cheltuieli au impact asupra ritmului acestui proces ", a declarat Craig Caffrey, analist principal, Jane's IHS Markit.