Raport dur al Comisiei de la Veneţia. Ordonanţele din Justiţie şi Secţia Specială, principalele probleme. Ce spune Iohannis

Comisia de la Venetia

Comisia de la Veneţia a dat publicităţii luni un nou raport dur referitor la modificările aduse de majoritatea PSD-ALDE legilor din Justiţiei, criticând în mod special înfiinţarea şi modul de funcţionare al Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

UPDATE Opinia Comisiei de la Veneţia reprezintă o reconfirmare, bine argumentată, cu privire la intervenţia „abuzivă” a Guvernului, este de părere preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele României mai spune că „aspectele constatate de Comisia de la Veneţia consolidează concluzia că instrumentul ordonanţelor de urgenţă a fost complet denaturat şi folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât şi o consultare efectivă a reprezentanţilor sistemului judiciar”.

„Aşa cum arată opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil şi lipsa unui control efectiv de constituţionalitate al ordonanţelor de urgenţă nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esenţa statului de drept - securitatea raporturilor juridice şi previzibilitatea legii, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat”, completează sursa menţionată.

Preşedintele Iohannis a mai subliniat că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneţia este cât se poate de clar: guvernanţii au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată şi în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Ce spune Comisia de la Veneţia

Comisia de la Veneţia solicită din nou guvernului de la Bucureşti să limiteze drastic folosirea ordonanţelor de urgenţă, acte normative prin intermediul cărora executivul se sustrage mecanismelor de control clasice într-un stat de drept.

„Cel mai îngrijorător, Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanţe de urgenţă. În vreme ce Constituţia prevede în mod clar că acestea ar trebui să fie măsuri excepţionale, legislaţia promovată prin OUG a devenit o rutină. Normele fundamentale ale funcţionarii instituţiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede şi prea des, fără o pregătire şi fără consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului şi a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste schimbări. Textele juridice rezultate nu sunt clare. Această practică slăbeşte controlul extern asupra Guvernului, contravine principiului separării puterilor şi perturbă securitatea juridică. Comisia de la Veneţia invită autorităţile române să limiteze drastic utilizarea OUG-urilor," se arată în avizul Comisiei de la Veneţia.

Secţia Specială este văzută ca un obstacal în lupta împotriva corupţiei dar şi a crimei organizate, datorită modului neclar de funcţionare a acesteia.

„Motivele înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, cu o jurisdicţie vagă, rămân neclare. Procurorii-şefi ai acestei Secţii au fost numiţi în baza unei proceduri provizorii care, de facto, a eliminat Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din procesul de decizie. Este neclar până în ce punct procurorii Secţiei Speciale şi şeful acesteia se află subt controlul ierarhic al Procurorului general. În momentul în care Secţia specială nu va mai face faţă tuturor dosarelor care vor fi de competenţa sa, va deveni un obstacol în faţa luptei anticorupţie şi a crimei organizate”, se arată în raportul citat.

„Este evident că transferul unui număr mare de dosare de la DNA către noua Secţie pune întreg sistemul judiciar sub un factor de stress, şi riscă să afecteze eficienţa şi calitatea anchetelor penale în desfăşurare, în special în cazurile complexe”, se mai arată în documentul citat.

„Pe lângă complicaţiile administrative, crearea noii Secţii ridică dileme juridice dificile. În primul rând, aşa cum era notat în raportul din octombrie, jurisdicţia noii Secţii este definită foarte larg. Include toate cazurile unde un magistrat ar putea fi implicat, chiar şi într-un rol secundar. Dosarele complexe de crimă organizată şi corupţie adeseori implică magistraţi corupţi. Infractorii ar putea fi tentaţi să obţină transferul dosarului la Secţie prin aducerea unor acuzaţii de încălcarea legii faţă de un magistrat. Aceste dosare vor fi atunci transferate la Secţie, chiar dacă dovezile împotriva magistraţilor sunt subţiri, sau cel puţin până când ele sunt verificate şi mai multe probe pot fi strânse”, subliniază experţii Comisiei.

„Direcţia generală a tuturor acestor modificări este alarmantă. Este probabil ca Secţia să primească (dacă nu a primit deja) dosare complexe, importante ce privesc infracţiunile de corupţie sau crimă organizată. Procurorii Secţiei vor putea să revizuie deciziile luate de predecesorii acestora în aceste dosare. Nu este clar în ce măsură procurorii Secţiei şi şeful acesteia sunt supuşi controlului ierarhic al Procurorului General. Acest lucru ar putea întări idea împărtăşită de mulţi că motivul real din spatele acestei reforme instituţionale este de a schimba cursul unor anchete penale în anumite cazuri mult mediatizate

Comisia de la Veneţia reiterează recomandarea de a reconsidera în mod serios necesitatea creării acestei Secţii, a designului instituţional şi a principiilor ei de funcţionare”, se arată în raportul Comisiei.

Experţii Comisiei de la Veneţia critică şi faptul că modul de numire a procurorilor în funcţii de conducere a rămas la discreţia ministrului Justiţiei.

„Modaliatea de numire şi demiterea a procurorilor de rang înalt a rămas, în esenţă, la fel, cu ministrul Justiţiei având un rol decisiv în acest proces, fără a putea fi contrabalansat de preşedintele României sau de CSM. Este recomandată implementarea unei proceduri de numire care să ofere Secţiei de procurori a CSM un rol cheie pro-activ în procesul de numire a tuturor procurorilor de rang înalt din sistemul judiciar. Noile prevederi oferă posibilitatea înlăturării în mod arbitrar a actualilor procurori de rang înalt. Comisia de la Veneţia fac apel la autorităţile române să nu aplice aceste noi prevederi în cazul procurorilor de rang înalt care se aflau în funcţie la momentul adoptării lor”, arată Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, alcatuit din experti independenti in domeniul dreptului constitutional.