Proiect PSD: cei care nu îşi plătesc amenzile pot ajunge la închisoare

Cei care nu îşi plătesc amenzile pot ajunge la închisoare. FOTO: Arhivă

Dacă va fi aprobată, o modificare legislativă îi va priva de libertate între 3 luni şi doi ani pe cei care nu-şi achită contravenţiile şi nu execută pedeapsa alternativă de muncă în folosul comunităţii.

Românii care nu-şi plătesc amenzile şi cei care nu ispăşesc pedepsele de muncă în folosul comunităţii ar putea ajunge după gratii până la 2 ani. Aşa arată un proiect de lege semnat de peste 50 de senatori şi deputaţi PSD şi un deputat UDMR. În expunerea de motive, iniţiatorii − printre care se află şi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan − arată că este nevoie de o astfel de lege deoarece majoritatea amenzilor contravenţionale nu sunt achitate de cei care le-au primit.

„Încălcarea unei hotărâri judecătoreşti, de a plăti amenda sau de a efectua prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, nu are în acest moment nicio repercusiune asupra celui sancţionat. Acest lucru face ca numai persoanele cu bunăvoinţă să achite sancţiunile contravenţionale ori să presteze o activitate în folosul comunităţii”, se arată în motivarea modificării legislative.

Iniţiatorii susţin că în acest moment gradul de achitare al amenzilor primite de persoanele fizice care au încălcat legi din domeniul circulaţiei este de numai 25 la sută, la nivelul întregii ţări. La capitolul sancţiuni contravenţionale în domeniul ordinii publice procentul este chiar şi mai mic.

Asta în contextul în care, în 2017, Jandarmeria a dat 141.173 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 37 de milioane de lei, iar Poliţia Română a încheiat procese-verbale pentru 3,2 milioane de amenzi (ordine publică şi circulaţie) în cuantum de peste 1 miliard de lei. Având în vedere aceste cifre, un calcul sumar ne arată că o sumă serioasă rămâne neîncasată de către stat de la contravenienţi. Practic, valoarea totală a amenzilor neachitate de cei care încalcă reglementările în domeniul circulaţiei sau ordinii publice se ridică la 787 milioane de lei, la nivelul anului 2017.

Cercul vicios

Trebuie menţionat că, în acest moment, în caz de neachitare a sancţiunii contravenţionale cu amendă autorităţile au posibilitatea de înlocuire a pedepsei amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Iar iniţiatorii modificării legislative susţin că este vorba de un cerc vicios. Concret, o persoană care nu achită o amendă primeşte pedeapsa cu muncă în folosul comunităţii. Dacă nu se prezintă să presteze noua pedeapsă, contravenientul este, aşa cum spune legea, pasibil de o nouă amendă.

„Ce se întâmplă cu aceste persoane? Sunt sancţionate contravenţional ori administrativ în mod constant, însă aceste sancţiuni rămân doar nişte cifre, nu se plătesc, iar contravenienţii nu au absolut nicio teamă de repercusiuni, pentru că acestea, practic, nu există. (…) Aceste persoane sunt încurajate să comită în continuare  fapte antisociale şi prin exemplificare numărul persoanelor care li se alătură creşte în mod alarmant”, precizează iniţiatorii.

Ieşirea din acest cerc vicios este văzută de cei peste 50 de parlamentari prin pedepsirea mai dură a celor care refuză să facă muncă în folosul comunităţii. Astfel cei care au primit încă de prima dată această sancţiune şi cei care nu şi-au plătit amenzile şi li s-a comutat pedepsa şi nu se prezintă la autorităţi ca să presteze aceste servicii pentru comunitate vor fi pasibili de închisoare. Totul prin completarea articolului 287 din Legea numărul 286/2009 privid Codul Penal cu un nou aliniat care prevede pentru aceste cazuri o pedeapsă privativă de libertate cuprinsă între 3 luni şi 2 ani. ;

15 zile pentru achitarea a jumătate din amendă

O altă propunere de modificare legislativă prevede relaxarea regimului juridic al contravenţiilor.  În prezent, o amendă poată fi achitată la jumătate din minim dacă plata se face pe loc sau în cel mult 48 de ore.

Mai multe zeci de parlamentari propun ca acest termen de achitare să fie majorat la 15 zile, lucru care va conduce la „creşterea încasărilor la buget şi la degrevarea instanţelor de judecată de cauzele având ca obiect contestarea sancţiunilor contravenţionale primite”.