Procesul prin care procuroarea Iorga Moraru contestă revocarea din DNA, amânat deoarece DNA a fost reprezentat de un procuror, şi nu de consilier juridic

Procesul prin care procuroarea Iorga Moraru contestă revocarea din DNA, amânat deoarece DNA a fost reprezentat de un procuror, şi nu de consilier juridic

Procurorii DNA Doru Ţuluş - Mihaiela Moraru Iorga şi Nicolae Marin FOTO Inquam/ George Călin

Curtea de Apel Bucureşti a amânat miercuri, pentru 21 septembrie, procesul prin care Mihaela Iorga Moraru a cerut suspendarea ordinului în urma căruia a fost revocată din funcţia de procuror DNA, pe motiv că Direcţia a trimis un procuror să îi reprezinte interesele în instanţă, consilierul juridic al instituţiei fiind în concediu medical.

Ştiri pe aceeaşi temă

 La termenul de miercuri de la Curtea de Apel Bucureşti, reprezentantul DNA a cerut suspendarea procesului până la soluţionarea unei cereri de strămutare depuse la instanţa supremă. "Pentru bună administrare a actului de justiţie, cerem suspendarea cauzei până la judecata cererii de strămutare”, a susţinut reprezentantul DNA.

Avocatul Mihaielei Moraru s-a opus acestei cereri şi a arătat că există probleme de procedură din moment ce DNA este reprezentant de un procuror al instituţiei. "Doamna este procuror DNA de secţie penală. DNA nu este reprezentat în mod legal. Doamna procuror este delegată până pe 30 septembrie pe funcţie, nu poate să pună concluzii. DNA trebuia să fie reprezentat de un consilier juridic”, a susţinut avocatul lui Iorga.

În replică, procurorul a arătat că nu înţelege din acţiunea depusă pe cine a chemat în judecată Mihaiela Iorga, instituţia DNA sau pe procurorul şef al acesteia, Laura Codruţa Kovesi.

"Dacă a chemat-o în judecată pe persoană fizică, Laura Kovesi, procurorul şef îşi poate delega o persoană care să o reprezinte. Nu am venit aici în calitate de procuror. Consilierul juridic al DNA este în spital, iar împuternicirea de reprezentare în instanţ[ este semnată de procurorul şef adjunct al instituţiei. Au mai fost situaţii când procurorii au reprezentat instituţia”, a mai arătat reprezentantul DNA.

Judecătorul a stabilit termen pentru 21 septembrie, până când procurorul trebuie să depună la dosar actele în baza cărora a fost delegat să vină în faţa instanţei de judecată.   

În 5 iulie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a semnat revocarea procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaela Moraru Iorga de la DNA, după ce au fost audiaţi în Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar aceasta a avizat revocarea, conform solicitării adresate de către şefa DNA.

Lui Moraru Iorga i s-a reproşat că nu a înregistrat un denunţ conform procedurilor legale, iar lui Doru Ţuluş că a soluţionat dosare în care era implicată o persoană cu care avea "raporturi civile", ceea ce i-ar fi afectat imparţialitatea.

Ulterior, procurorii DNA Mihaela Iorga, Doru Ţuluş şi Marin Nicolae au sesizat Inspecţia Judiciară, acuzând că procurorul şef al DNA se implică în ancheta privind înregistrarea unei şedinţe a DNA, făcând presiuni asupra procurorilor şi solicitând teste cu detectorul de minciuni. De asemenea, cei trei procurori au trimis un memoriu CSM, în care arată că testarea poligraf a unui magistrat poate deschide calea către vulnerabilizarea procurorilor.

Procurorul Mihaela Moraru Iorga declara că tensiunea dintre ea şi procurorul şef a părut din cauza faptului că a refuzat să dea curs unor solicitări, dând exemplu un dosar în care Kovesi a cerut ca Elena Udrea să fie reţinută, însă ea a impus măsura controlului judicar.

"Sincer, nici eu nu am înţeles exact ce îmi reproşează doamna procuror şef. (...) Vă pot da un exemplu - Elena Udrea. Mi-a dat Parlamentul aviz doar pentru reţinere, nu şi pentru arestare şi am ieşit şi am spus că atât timp cât nu avem aviz pentru arestare, nu se impune reţinerea, ar fi însemnat să facem un circ mediatic. Am luat măsura controlului judiciar pe cauţiune şi cred că a fost măsura corectă", declarat Moraru Iorga.

Întrebată dacă Kovesi i-a cerut acest lucru direct, procurorul a spus că şefa DNA nu cerea niciodată în mod direct, ci "intervenea prin procurorul şef adjunct".

Ea a mai vorbit despre un caz în care "presiunea" a fost de prelungire a măsurii de arest preventiv, deşi acest lucru nu se impunea.

citeste totul despre: