Problemele surpriză din aplicarea Legii recursului compensatoriu: violatori şi tâlhari liberaţi din greşeală

Autorităţile sunt deja depăşite de situaţie şi au început să facă erori grave: trei deţinuţi de la Penitenciarul de maxima siguranţă Giurgiu, condamnaţi pentru fapte grave, la pedepse cuprinse între 5 şi 10 ani de închisoare, au fost liberaţi din greşeală. Unul dintre ei, închis pentru trafic de persoane, este încă dat în urmărie.

Legea recursului compensatoriu produce haos în sistemul penitenciar. Trei deţinuţi periculoşi de la închisoarea de maxima siguranţă din Giurgiu condamnaţi pentru viol, tâlhărie şi trafic de persoane au fost liberaţi din greşeală din penitenciar. Cei trei nu ar fi trebuit să beneficieze de zile de libertate deoarece erau închişi în condiţii care îndeplinesc standardele europene. 

Doi dintre ei au fost prinşi deja şi duşi înapoi în închisoare, iar al treilea, cel care a fost condamnat pentru trafic de persoane, este căutat în continuare existând informaţii că a părăsit ţara. „Pur şi simplu, volumul de muncă a fost foarte mare şi s-a produs această eroare umană. Va fi o comisie care va face verificările, la sfârşit vom stabili măsuri”, a explicat directorul Penitenciarului Giurgiu, Marius Fulga. Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Giurgiu s-a autosesizat sâmbătă în acest caz şi a deschis un dosar penal in rem pentru neglijenţă în serviciu. De altfel, ofiţerii poliţiei giurgiuveane au fost cei care au pus în aplicare mandatul de reîncarcerare. Cel de-al treilea deţinut eliberat din greşeală „ este dat în consemn la frontieră”.

Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, susţine că se întâmplă şi erori în calculul zilelor pe care deţinutii le vor câştiga şi că unii vor fi puşi în libertate mai devreme. „Avem de acestă dată exemplul de la Giurgiu, noi bănuim că mai sunt şi alte cazuri de acest gen. La Giurgiu, o întreagă clădire cu trei secţii a fost clasificată greşit, ca fiind clădire cu condiţii improprii deşi fusese recent modernizată. Putem să bănuim că mai sunt”, şi-a explicat temerile Dumitraşcu.

Instanţele supra-aglomerate

Pe 19 octombrie, în prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi. Sunt cei care au primit câte 6 zile de libertate pentru fiecare lună petrecută după gratii în condiţii improprii. Alţi 3.349 de deţinuţi au obţinut dreptul de a solicita eliberare condiţionată. Practic, o avalanşă de cereri de liberare condiţionată au fost introduse pe rolul judecătoriilor arondate penitenciarelor. Numărul dosarelor introduse pe rolul secţiilor penale s-au triplat, potrivit unei analize la nivelul Judecătoriei Craiova. 

În plus, ceea ce au prognozat specialiştii s-a şi întâmplat: parte dintre deţinuţii liberaţi au recidivat la scurtă vreme după ce au părăsit penitenciarul. Cel mai grav caz, este al unui violator liberat tot din Penitenciarul Giurgiu, care a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru viol, iar la trei zile de la liberare a violat şi tâlhărit o tânără în centrul Capitalei. 

Statul, chemat în judecată

Sunt şi foşti deţinuţi care au dat în judecată statul chiar dacă au fost liberaţi înaintea intrării în vigoare a care Legii recursului compensatoriu. Motivul: cer despăgubiri pentru că au ispăşit pedepsele în condiţii improprii iar legea recursului compensatoriu se aplică retroactiv, începând din 24 iulie 2012. Unul dintre foştii deţinuţi care au făcut acest pas este Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare. El a stat după gratii aproape trei ani, din 8 august 2014 până pe 18 iulie 2017, în total 1.076 de zile. În cazul mogulului, o eventuală aplicare a recursului compensatoriu ar reduce perioada de supraveghere. 

„Ălora nu ai cum să le dai zile compensatorii, că sunt deja acasă. Cu ei se pune problema dacă nu cumva trebuie să procedăm precum bulgarii, ungurii, italienii, alţii, să le dăm compensaţie financiară pentru fiecare zi de detenţie în condiţii necorespunzătoare”, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.