Poliţiştii şi procurorii corupţi din Alba îl voiau pe comisarul Berbeceanu cu „pantofi de lac şi vată în nas“

Traian Berbeceanu, la DNA Foto: Mediafax

Cei trei procurori şi poliţişti condamnaţi că i-ar fi fabricat un dosar penal comisarului Traian Berbeceanu doar pentru că acesta a avut curajul să-i acuze de corupţie trebuie să-şi execute condamnarea în penitenciar, susţin magistraţii Curţii Supreme în motivarea sentinţei pronunţate în cea mai controversată conspiraţie din sistemul judiciar românesc.

„Să-l ierte Dumnezeu şi să-l hodinească! Exact ce i-am dorit, pantofi de lac şi vată în nas....”, spunea, într-o discuţie telefonică, fostul procuror Nicolaie Cean de la Parchetul Alba, condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost judecată cea mai controversată conspiraţie din sistemul judiciar românesc: arestarea comisarului antimafia Traian Berbeceanu.

Cean era bucuros că a reuşit, împreună cu alţi doi colegi, să-l facă pe fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, Traian Berbeceanu, să-şi piardă calitatea de ofiţer de poliţie judiciară. De altfel, interceptarea este una dintre probele care au dus la condamnarea acestuia şi a altor doi foşti anchetatori acuzaţi de represiune nedreaptă şi abuz în serviciu în cazul comisarului Berbeceanu.

„Este demonstrat dincolo de orice îndoială că inculpaţii Mureşan Ioan, Muntean Alin Mirel şi Cean Nicolaie Ion au cunoscut că Berbeceanu Traian este o persoană nevinovată, pe care au urmărit să-l incrimineze, iar prin acţiunile conjugate şi mecanismele ilegale folosite au denaturat adevărul şi astfel au determinat concomitent cu punerea sub acuzare a ofiţerului de poliţie, reţinerea, arestarea preventivă şi ulterior trimiterea în judecată a acestuia, cu consecinţa îndepărtării acestuia de la conducerea BCCO Alba Iulia din cadrul Poliţiei Române”, arată judecătorii Curţii Supreme în motivarea de 800 de pagini a sentinţei pronunţate în urmă cu 9 luni.

Condamnările

În acest caz, Traian Berbeceanu, trimis şi el în judecată în dosarul fabricat de foştii săi colegi, a fost achitat de instanţa supremă. Însă fostul şef al DIICOT Alba Ioan Mureşan, creierul operaţiunii de denigrare a poliţistului, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare, ofiţerul de poliţie judiciară de la BCCO Alin Mirel Muntean a fost condamnat la patru ani de închisoare, iar fostul procuror Nicolaie Cean a fost condamnat la doi ani de închisoare.

Prin aceeaşi sentinţă s-a mai stabilit că Cean, Mureşan şi Muntean trebuie să îi plătească lui Traian Berbeceanu 100.000 de euro şi 97.000 de lei diferenţe salariale, bani pe care fostul şef al BCCO Alba Iulia nu i-a mai primit după ce a fost retras din funcţie ca urmare a faptului că i-a fost fabricat un dosar penal. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Marea înscenare

În urma anchetei judecătoreşti, Curtea Supremă a stabilit că Cean, Mureşan şi Muntean l-au arestat ilegal pe comisarul Berbeceanu sub pretextul că ar fi ajutat diverşi interlopi. Concret,  Berbeceanu a fost acuzat de sprijinire a unei grupări suspectate de evaziune fiscală de peste 3,5 milioane de lei cu produse petroliere. Deşi a susţinut tot timpul că este nevinovat şi că dosarul în care a fost cercetat i-a fost fabricat, Berbeceanu a fost schimbat din funcţie şi trimis, din decembrie 2013, să lucreze la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara.

„Înalta Curte consideră că executarea pedepsei în regim privativ de libertate este singura modalitate de executare a pedepsei care poate asigura un răspuns ferm pentru a se asigura o reparare a încrederii faţă de actul de justiţie, dar în acelaşi timp şi un răspuns pentru faptele comise de către inculpaţii Mureşan Ioan, Muntean Alin Mirel şi Cean Nicolaie Ion, care deşi au perceput consecinţele profunde pe care le-au produs prin faptele lor asupra unui om nevinovat, până în ultimul moment procesual, au urmărit demonstrarea unor alte şi alte «incriminări» la adresa ofiţerului de poliţie”, şi-au mai motivat magistraţii sentinţa.

Presiune pe martori

Judecătorii au mai constatat că mai multe procese –verbale ale unor interceptări, trimise de anchetatori unor şefi de la Bucureşti, precum şi referatul cu propunere de arestare preventivă a lui Berbeceanu din data de 24 octombrie 2013 sunt false. „Inculpaţii au acţionat coordonat pentru obţinerea unor declaraţii incriminatoare la adresa lui Berbeceanu, fiind folosite în tactica de ascultare metode nelegale, de formulare a unor întrebări sugestive în perioade de stres ale martorilor, prin expunerea acestora la o zarvă excesivă”, arată Curtea Supremă.
Magistraţii au arătat că cei trei foloseau mai multe metode pentru a obţine declaraţii mincinoase de la martori: promisiuni referitoare la obţinerea de beneficii, favoruri în legătură cu obţinerea unei situaţii juridice mai uşoare în propriul dosar sau chiar ameninţări.

Judecătorii mai menţionează că pe parcursul procesului, care a durat aproape 3 ani, toţi inculpaţii, împreună cu apărătorii lor, au depus toate eforturile pentru „suplimentarea” acuzaţiilor: „pe de o parte, Berbeceanu Traian a încercat să demonstreze şi alte demersuri ale celor ce l-au acuzat, deşi nu se formulaseră asemenea acuzaţii, iar, pe de altă parte, Mureşan Ioan şi Muntean Alin Mirel au încercat să demonstreze şi alte nereguli ale celui pe care l-au acuzat pe nedrept sau chiar să «verifice» ceea ce au «ignorat» la momentul anchetei nelegal efectuate”.

Rezumatul cazului

Comisarul de poliţie Traian Berbeceanu a fost în premieră şi acuzat, şi acuzator. Procurorii de la DIICOT l-au descris ca pe un apropiat al lumii interlope, în timp ce DNA l-a văzut ca pe o victimă a uneia dintre cele mai mari înscenări din justiţia română.

Înscenarea căreia i-a căzut victimă comisarul a fost posibilă nu doar din pricina refuzului de a numi într-o funcţie de conducere un coleg controversat, ci şi pentru faptul că a scris un raport către şefii Poliţiei şi Parchetului, în care a descris cu lux de amănunte cum mai mulţi colegi poliţişti şi procurori s-ar face vinovaţi de corupţie. Raportul a semănat panică printre cei vizaţi care au decis să-l reducă pe comisar la tăcere.