A murit Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL după reînfiinţarea acestuia în 1990

Seniorul liberal Radu Câmpeanu a murit miercuri, potrivit unui anunţ al PNL. „Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic”, scriu liberalii pe Facebook.

„Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată”, a anunţat Partidul Naţional Liberal pe pagina de Facebook.

Radu Câmpeanu a fost primul preşedinte al PNL după căderea regimului comunist. A deţinut funcţia de preşedinte al PNL din 1990 până în 1993.

Preşedintele României, Kaus Iohannis, a arătat că reconstrucţia PNL şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. „Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, este mesajul lui Iohannis.

Iliescu:  „A fost un om dedicat ideii de servire a interesului public”

Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă că Radu Câmpeanu - decedat miercuri la vârsta de 94 de ani - a fost un om dedicat ideii de servire a interesului public, continuator al valorilor liberalismului românesc interbelic şi că a găsit în fostul lider PNL un partener pentru reconstrucţia instituţională a României şi pentru construirea unui climat politic normal.

"Am aflat cu profundă tristeţe vestea morţii lui Radu Câmpeanu, fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, om politic ce a marcat anii de început ai revenirii României la democraţie. A fost un om dedicat ideii de servire a interesului public, un continuator al valorilor şi proiectelor liberalismului românesc interbelic. Am găsit în Radu Câmpeanu un partener pentru reconstrucţia instituţională a României, pentru construirea unui climat politic normal, pentru revenirea României în concertul european, unde ne este locul", scrie Ion Iliescu pe blogul său.
Fostul şef al statului afirmă că i-a respectat acestuia punctele de vedere, colaborând atât în CPUN, cât şi în Parlament.

"Dezbaterea noastră, a celor trei candidaţi la Preşedinţia României, în mai 1990, a fost un model de demers public, în care fiecare şi-a susţinut cu decenţă şi tărie proiectele şi viziunile despre viitorul ţării", rememorează Iliescu dezbaterea la care a participat alături de Radu Câmpeanu şi de Ion Raţiu.
Iliescu transmite condoleanţe familiei şi apropiaţilor lui Radu Câmpeanu, încheind cu formula "Dumnezeu să-l odihnească!".

Quitus: „Este o mare pierdere”

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a declarat News.ro, referindu-se la moartea fostului lider liberal Radu Câmpeanu, că este o ”grea şi dureroasă pierdere” pentru partid. Quintus spune că Radu Câmpeanu trebuie să rămână în memorie ca ”unul din marii conducători” ai PNL şi că lecţia pe care tinerii politicieni trebuie să o înveţe din activitatea sa este aceea că politica nu se face din interes.

„Îl cunosc de o viaţă politică pe Radu Câmpeanu şi îmi este foarte greu, am fost luat prin surprindere de sfârşitul lui. (…) Este o mare pierdere, o grea şi dureroasă pierdere pentru partidul nostru tocmai acum, când ar fi trebuit să fim cât mai mulţi împreună şi să ne folosim de experienţa lui, dar aşa a fost să fie. Sunt foarte trist, Dumnezeu să-i dea odihna pe care nu prea a avut-o în viaţă şi să ni-l amintim întotdeauna ca pe unul din marii conducători ai partidului nostru”, a spus preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus.

Întrebat care să fie lecţia pe care tinerii politicieni ar trebui să o înveţe de la cel care a fost Radu Câmpleanu, Quintus a declarat că lecţia pe care el şi Radu Câmpeanu le-o dau noii generaţii de politicieni este aceea că politica nu se face din interes, ci din credinţă în nişte valori.

”Această lecţie o dăm împreună, şi Radu Câmpeanu şi eu, în sensul că să le atragem atenţia tinerilor că politica nu se face din interes, cum din păcate se cam întâmplă astăzi, că trebuie să ai o credinţă într-un program, în nişte valori ale unui partid de care să te alături. Din păcate, foarte puţini tineri vin din credinţe politice şi foarte mulţi, sau o parte din ei, se gândesc la interese de alt fel”, a mai spus Mircea Ionescu Quintus.

Fost şef al Tineretului LIberal

Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 22 februarie 1922, la Bucureşti, într-o familie de liberali. Tatăl său, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect PNL în Dâmboviţa.

  Şef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost student în decursul războiului. A urmat studii juridice şi economice la Universitatea Bucureşti. După război, Radu Câmpeanu a participat la manifestaţiile anti-comuniste din 24 - 28 februarie 1945. Arestat în 1948, a petrecut mai mulţi ani în închisorile comuniste.

După eliberarea sa ca deţinut politic, a emigrat  împreună cu soţia sa Monica Papadopol şi cu fiul lor Barbu.  Ajutat de familie, în 1973 obţine azil politic în Franţa, unde, cinci ani mai târziu, a fondat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România de la Paris, dar şi Consiliul Naţional Român, alături de alţi români refugiaţi. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaţilor, dar după sosirea lui Paul Goma, este suspectat ca informator al Securităţii.

Revenirea în ţară

În 1990 revine în ţară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui preşedinte va fi între 1990 şi 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul Bucureşti. A fost candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990, când a obţinut 10,64 % din voturi şi s-a plasat pe locul 2, după Ion Iliescu.  A fost ales senator de Bucureşti şi vicepreşedinte al Senatului. În perioada februarie – mai 1990 a fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.

În iulie 1992, Câmpeanu a anunţat că îl sprijină pe Regele Mihai să candideze la Preşedinţia României, însă fostul suveran a refuzat categoric această idee. Înainte de alegerile parlamentare din 1992 a pledat pentru ieşirea PNL din CDR, iar partidul a ratat intrarea în Parlament, obţinând un scor sub 3%.

Deputaţii şi senatorii liberali grupaţi în Consiliul pentru Refacerea PNL au obţinut pe 28 februarie 1993 înlăturarea lui Radu Câmpeanu de la conducerea PNL. În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales Mircea Ionescu-Quintus. Cu toate acestea, a fost ales vicepreşedinte al PNL, dar în urma contestării eşuate în instanţă a noii conduceri a partidului a fost retras din funcţie.

Instanţa a recunoscut totuşi înfiinţarea unui nou partid liberal, PNL-Câmpeanu. În noiembrie 1996 va candida din nou la preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberal Ecologiste , obţinând însă doar 0,35% din voturi.

După acest moment, PNL-Câmpeanu începe discuţiile pentru fuziunea cu PNL condus de Mircea Ionescu-Quintus, tratative care se vor prelungi mai mulţi ani.

Ales senator de Bucureşti în 2004

La Congresul PNL din septembrie 2003 este adoptată decizia comasării prin absorbţie a PNL-Câmpeanu, acesta fiind radiat astfeldin registrul partidelor politice.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, fostul lider al PNL a fost ales senator de Bucureşti pe listele Alianţei DA, PNL-PD. În 2008, la finalul mandatului, Câmpeanu a anunţat că nu va mai candida din nou în alegeri, precizând că doreşte să-şi scrie memoriile.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.

„Securitatea m-a arestat şi m-a anchetat, m-a înnebunit, m-a persecutat”

Într-un interviu pentru ziarul „Adevărul”, Radu Câmpeanu a arătat care a fost ea mai dureroasă amintire din anii de temniţă?

„Nu pot să spun că am vreo amintire care mi-a rămas... Am numai, dacă vreţi, amintirea izolării în celulă, din primii trei ani. Am fost „la secret", la Craiova. Atât ştiu, că atunci mi-am revenit cu credinţa în Dumnezeu şi am avut convingerea că am putut să ies sănătos, întreg din toate punctele de vedere din această perioadă, datorită rugăciunilor mamei mele, care era o mare creştină. Astea au fost pentru mine amintirile... Dar, în rest, nu pot să zic că-mi aduc aminte de nenorocirile alea, de scârbele alea... Şi la Midia, la canal, unde ne-au pus să lucrăm... Nu, n-am luat în seamă niciodată chestiunile astea. Le consideram nişte lucruri care trebuie să treacă”.

Adevărul: S-a discutat despre o colaborare a dumneavoastră cu organele Securităţii. Care e adevărul? S-a amintit de Paul Goma, de anumite afirmaţii ale sale.

Radu Câmpeanu: Nu, asta este pur şi simplu o afirmaţie stupidă. Este ridicolă afirmaţia asta, ca să spui că am avut legături cu Securitatea. Am avut legături în ce sens: în sensul că Securitatea m-a arestat şi m-a anchetat, m-a înnebunit, m-a persecutat, m-a ţinut opt ani şi jumătate în puşcărie. Nici de Coposu nu cred ce s-a spus. Au fost vorbe în vânt ale multor persoane. Nici de Raţiu... Raţiu n-a participat niciodată la aşa ceva. Dar Raţiu a avut confuzii în părerile lui. Aia e cu totul altceva, alea erau părerile lui, nu era influenţat de nimeni. De Securitate, în nici un caz.

Articolul integral „Video: Radu Câmpeanu, preşedinte fondator al PNL 1990: Ion Iliescu a făcut şi multe lucruri bune”