UPDATE: Ordonanţa privind noile salarii pentru profesori a fost adoptată miercuri

Mii de dascăli au ieşit în stradă pe 1 iunie FOTO Mircea Barbu

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar, iar potrivit Ministrului Muncii, Dragoş Pîslaru, grila integrală pe educaţie este definită într-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar 50% din creşteri intră în vigoare de 1 august 2016, apoi majorarea ei la nivelul întreg care se regăseşte în grilă intră în vigoare în decembrie 2017.

UPDATE: Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a precizat că prin includerea educaţiei ca „famillie ocupaţională“ de la 1 august 2016 cu 50% din grila pregătită pentru acest sector, jumătate din numărul total de persoane salarizate în sectorul public vor beneficia de corecţiile disfuncţionalităţilor existente în sistem.

Ministrul Muncii a arătat că principala nemulţumire a sindicatelor din educaţie - care au contestat ordonanţa - este legată de termenele de la care ar urma să fie aplicate corecţiile financiare, şi nu de principiile pe care le vizează ordonanţa privind salarizarea bugetarilor.

„Problema lor e legată de termen. Ei ar fi vrut ca, aşa cum există la sănătate o grilă care se aplică de la 1 august 2016, să existe şi la educaţie. Noi am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru“, a spus Pîslaru, precizând că ceea ce se face în sectorul de educaţie este să fie eliminată o lege specială dedicată sectorului.

Sindicatele care au fost la negocierile purtate cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii dar şi ai altor ministere au fost nemulţumite de rezultate. Concret, aceştia au reuşit să obţină un procent de 5% ca promisiune, dar au organizat pe 1 iunie, chiar de Ziua Copilului, un protest masiv în Capitală, mii de dascăli mărşăluind pe străzi.

Sindicate: Foarte mulţi nu beneficiază de cei 5%

Acum, cei 5% obţinuţi de sindicalişti nici măcar nu sunt priviţi ca majorare salarială, ci sunt consideraţi „corecţii”. O altă majorare ar trebui să aibă loc la 1 decembrie 2017. „Şi procente mici, şi atât de decalate, nu se poate”, a declarat Simion Hăncescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), adăugând că autocarele care urmează să-i aducă pe dascăli în Piaţa Victoriei din Capitală, unde va avea loc manifestarea de pe 1 iunie, sunt deja plătite.

Problema, notează sindicaliştii, e faptul că foarte mulţi angajaţi din Educaţie nu beneficiază de nicio creştere salarială, în timp ce alţii ar primi creşteri salariale de 10 - 13 lei. Pe de altă parte, profesorii nu înţeleg în ce constau acele corecţii de 5%.  

„Un cadru didactic ajunge la un salariu de 1.800 de lei abia cu gradul I. Măcar dacă ni s-ar da acei bani pentru achiziţia cărţilor. Un cadru didactic trebuie să fie tot timpul la curent, trebuie să cumpere cărţi, altfel nu este profesor. De curând am intrat în librărie şi am lăsat acolo 700 de lei. Poate un profesor care dă şi meditaţii se mai descurcă, dar unul care trăieşte numai din salariu nu are cu ce să îşi cumpere cărţi”, a arătat Ecaterina Stanca, profesoară de limba şi literatura română  la Colegiul de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală, comentând rezultatele negocierilor dintre sindicalişti şi oficialii din Guvern.

Nelămurită este şi Violeta Dascălu, învăţător la Şcoala Ferdinand I din Capitală. „Până nu se face o corelare a salariilor din Educaţie şi învăţământ cu celelalte ramuri ale sectorului public vor fi diferenţe stelare, discrepanţele sunt enorme. Mi se pare că se ignoră două domenii extrem de importante: Educaţia şi Sănătatea. Rolul educaţiei este acela de a forma un individ pentru sănătate, are un rol preventiv”, a spus aceasta.

Sunt sau nu necesare criteriile de performanţă?

Potrivit sindicalistului Marius Nistor, liderul Federaţiei „Spiru Haret”, în prezent nu se mai discută despre o lege unitară de salarizare, ci despre o ordonanţă de urgenţă care vine şi operează corecţii pe grilă.

„Guvernul a ridicat atunci nivelul aşteptărilor celor care lucrează în domeniile prioritare, sănătate, educaţie, administraţie publică, iar acum dă din colţ în colţ şi încearcă să transfere partea de vină către altcineva. Vina pleacă de la Guvern. În momentul de faţă, este o consecinţă a faptelor actualului Guvern”, a acuzat sindicalistul, adăugând că, într-un astfel de context, introducerea criteriilor de performanţă pentru personalul din Învăţământ nu este firească.

El este contrazis de expertul în Educaţie Ştefan Vlaston. „Banii alocaţi Învăţământului trebuie alocaţi pe criterii de performanţă şi pe rezultatele muncii. Să nu-mi spună nimeni că nu se poate, în condiţiile în care situaţia elevului poate fi măsurată prin teste. Să dăm la toţi profesorii deodată bani nu rezolvăm nimic. Un bugetar funcţionează după filosofia «să obţin foloase maxime din eforturi minime»”, a spus fostul director de liceu.

Ce salarii ar putea avea profesorii

Potrivit unui document obţinut de Mediafax, ordonanţa de urgenţă privind salariile din sectorul bugetar, respinsă de liderii sindicatelor din educaţie, prevede o creştere salarială de 207 lei pentru un profesor gradul I, vârsta 25-30 de ani, cu studii superioare.

În prezent, un asemenea profesor are un salariu de încadrare de 2.405 lei, acesta conţinând cele trei majorări succesive anterioare. La acest salariu se adaăugă gradaţia de merit, respectiv 601 lei, indemnizaţia de diriginte, care este de 301 lei, sporul de vechime, adică 826 de lei, compensaţii tranzitorii rural, adică 241 de lei, astfel că salariul de bază ajunge la 4.374 de lei. 

De asemenea, la salariul de bază se adaugă două sporuri, spor simultan, 331 de lei, şi spor rural, 241 de lei, şi rezultă un salariu brut de 4.946 de lei.

Varianta de proiect propusă de Guvern prevede un salariu de bază de 3.156 lei, care conţine salariul de încadrare şi sporul de vechime. La acest salariul se adaugă gradaţia de merit, de 789 de lei, îndemnizaţia de diriginte, de 395 de lei, compensaţii tranzitorii rural, de 241 de lei, astfel că se va ajunge la un salariu brut de 5.153 de lei.

Salarii mai mari şi pentru învăţători

În cazul învăţătorilor de gradul I, cu vârsta de 22 - 25 de ani şi studii medii, salariul de încadrare este acum de 1.792 de lei, acesta conţinânt şi majorările succesive anterioare. La acestă sumă de adaugă gradaţia de merit, în valoarea de 448 de lei, indemnizaţia de diriginte, de 224 de lei şi sporul de vechime care este 616 lei. Astfel, un învăţătorul de gradul I câştigă un salariu de bază de 3.080 de lei.

Potrivit variantei propuse de Guvern, aceşti învăţători vor avea un salariu de bază de 2.352 de lei, în această sumă fiind incluse şi încadrare şi sporul de vechime. De altfel, se va adăuga şi gradaţia de merit, în valoarea de 588 de lei, şi indemnizaţia de diriginte, de 294 de lei, astfel că se va ajunge la un salariu de bază de 3.234 de lei.

Astfel, salariile debutanţilor vor creşte, în medie, cu 16%.