Ora 9 a României: Proiectul de care are nevoie societatea românească

Valul de evenimente tensionate care au afectat întreaga Europă în ultimii ani se reflectă într-un mod aparte asupra societăţii româneşti, unde luptele din sfera politicului se duc în direct zi de zi. Cu toate acestea, nemulţumirile tot mai mari ale publicului se nasc din lipsa unui dialog constructiv în urma căruia aleşii neamului să înfăptuiască reformele atât de necesare statului român.

În acest scop, câteva nume importante ale vieţii publice locale s-au reunit în paginile unui volum inedit, „7 teme fundamentale pentru România”, sub coordonarea lui Dan Dungaciu, Vasile Iuga şi Marius Stoian, pentru a analiza impactul evenimentelor ce ne înconjoară asupra evoluţiei ţării. 

Beneficiind de o prefaţă semnată de George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, cartea prezintă analizele atent redactate ale 59 de autori, între care experţi precum jurnalistul Cristian Unteanu, diplomatul Sergiu Celac, analista Antonia Colibăşanu, academicianul Daniel Dăianu şi mulţi alţii. Volumul va fi disponibil publicului, începând cu data de 8 mai.

„Să strângi laolaltă 59 de semnături grele ale vieţii publice din România anului 2014, din domenii profesionale atât de diferite, de extracţii culturale şi sociale diverse, cu simpatii politice adeseori divergente este o performanţă în sine, într-o lume românească în care tranşeele sunt atât de adânci încât nu se mai zăresc, uneori, nici chiar combatanţii. Şi performanţa trebuie consemnată ca atare, dincolo de clitatea în sine a semnăturilor. Paginile strânse între coperţile acestui volum impunător reflectă spiritul unui dialog care se derulează deja de ani buni în cadrul întâlnirilor Clubului România, din a cărui iniţiativă a şi apărut această lucrare”, afirmă Dan Dungaciu în prefaţa lucrării.

Jurnalistul Marius Stoian şi analistul Dan Dungaciu, coordonatorii acestei iniţiative de excepţie, au discutat în cadrul talk-showului „Ora 9 a României” despre provocările cu care se confruntă societatea românească, aflată încă în stadiul de tranziţie la un sfert de secol de moment istoric al evenimentelor din decembrie 1989.

De ce are nevoie o ţară de proiect? De ce nu este de ajuns guvernarea?

Dan Dungaciu a explicat cum guvernarea este partea tehnică. În spatele acestei viziuni doctrinare se află proiectele care durează mai mult decât un ciclu prezidenţial. „Ideea de proiect de ţară se află îndărătul guvernării, acea zonă care funcţionează pe proiecte strategice, care îi permite să funcţioneze ca ţară”, a spus invitatul. 

Există în istoria post-decembristă proiecte pentru prosperitatea României? 

Marius Stoian este de părere că „cel mai important lucru este continuarea proiectului euroatlantic, care nu s-a terminat. Integrarea este un proces complex, nici până azi nu am epuizat agenda integratoare. Unele dintre teme, care nu mai sunt principale astăzi – problema minorităţilor, de exemplu”, a spus acesta. 

„O ţară are nevoie de proiecte civilizatoare”, spunea Andreu Malreaux. Cristian Unteanu oferă exemplul autostrăzilor pentru astfel de proiecte. 

Dan Dungaciu este de părere că România este singurul stat care s-a legat doar de proiectul euroatlantic. „Problema nu sunt autostrăzile, ci că nu este în stare politic să ducă un proiect până la capăt. Cum faci să repari?”.

Marius Stoian a vorbit despre procesul de căutare în care ţara noastră se află. „Nu pot să condamn în bloc clasa politică. Am cunoscut oameni politici vizionari, conectaţi la zona globală a ideilor. Cum ajung aceştia oameni să ia deciziile şi să creeze o masă critică? Degeaba ai un ministru bun, dacă ai o birocraţie imposibilă sub el”, a spus jurnalistul.

Dan Dungaciu spune că în „Clubul România” nu există, neapărat, mai multe răspunsuri, ci poate chiar şi mai multe întrebări. „Nu poţi să ai obligaţii, dacă nu simţi că ai vreo apartenenţă. Ideea pe care o vedem în SUA (începând cu imn şi steagul american) arată o societate care trece dincolo de politic. În România se guvernează din patru în patru ani şi apar, în acest timp, noi proiecte”, spune acesta. 

Acesta oferă exemplul lui Spiru Haret care şi-a implementat sistemele sale şi când nu era ministru. Un proiect nu poate fi aplicat în patru ani, el are nevoie de timp pentru a fi instalat şi asumat. 

Riscul de ţară: rămânem în ceea ce avem de 24 de ani încoace? 

„Este riscul minoratului: cât timp România se ocupă de probleme minore, asta se va 

întâmpla”, a spus Dungaciu. „După ce ne-am integrat în UE, aveam două opţiuni: dimensiunea economică şi de securitate. Din nefericire, România nu a devenit vocea relevantă pentru niciuna dintre acestea”, a adăugat acesta. 

„Avem nevoie să curăţim un sistem care arată prost, dar dacă ajungem să personalizăm această bătălie, România nu se va simţi mai bine. Actul Justiţiei trebuie decuplat de actul politic. Există arestări şi oameni corupţi peste tot”, spune Dan Dungaciu. 

„Monica Macovei se numără printre oamenii ale căror idei au fost acceptate la nivel european. Sunt oameni care muncesc anonim în favoarea intereselor României. Nu totul este spectacol. Ioan Enciu a avut nişte iniţiative pentru problema rromilor. Sigur, poate Macovei este un personaj mai vizibil aici, dar are influenţă acolo. Şi mulţi alţi oameni, mai puţin cunoscuţi de public”, a spus Marius Stoian. 

„Rolul României este să facă parte din formatul de negocieri”, spune Dan Dungaciu. „Dacă 2014 este pierdut pentru consens, premizele unui consens pentru 2015 trebuie construite”, a adăugat acesta.