Nouă ţări UE ridică restricţiile pentru muncitorii români, de la 1 ianuarie 2014
0Restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari sunt ridicate în toate ţările UE, de la 1 ianuarie 2014, pe fondul temerilor că va exista un val de imigranţi din România şi Bulgaria care vor „abuza” de beneficiile sistemelor sociale din ţări precum Marea Britanie sau Germania.
La 7 ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie vor ridica restricţiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări. La cele 8 se adaugă şi Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricţiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice şi financiare.
După expirarea restricţiilor de muncă la 1 ianuarie 2014, cetăţenii români şi bulgari pot munci în toate ţările Uniunii Europene.
Potrivit Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor dintre Elveţia şi UE, Berna poate menţine restricţiile pentru români şi bulgari până la 31 mai 2019.
Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricţiilor îl va avea pentru piaţa muncii din aceste ţări, după experienţa "instalatorului polonez". Pentru cele zece ţări care au aderat la UE în 2004, Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piaţa muncii, astfel că Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranţi din Polonia şi alte ţări din Estul Europei. Doar în 2004 aproape 250.000 de cetăţeni din ţările est-europene care au aderat la UE au intrat în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, numărul acestora depăşind de 15 ori estimările oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, în august 2005.
Pentru a nu mai repeta "greşeala" Guvernului laburist din 2004, conservatorii au avansat încă de anul trecut fel şi fel de propuneri în încercarea de a preveni un eventual aflux de români şi bulgari după 1 ianuarie 2014.
La 7 octombrie 2012, ministrul de Interne, Theresa May, declara, într-un interviu pentru The Sunday Times, că directiva UE privind libertatea de mişcare, ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în spaţiul comunitar, ar trebui revizuită. Declaraţii susţinute şi de premierul David Cameron, care considera "corect" ca directiva UE privind libertatea de circulaţie să fie inclusă în planul de revizuire a "competenţelor" europene.
Analiştii au pus atitudinea conservatorilor privind românii şi bulgarii pe seama creşterii popularităţii formaţiunii extremiste UKIP, al cărui lider, Nigel Farage, se teme că jumătate dintre cei aproximativ 29 de milioane de români şi bulgari ar putea veni în Marea Britanie în 2014. Teama faţă de "invazia" românilor şi bulgarilor a fost alimentată şi de o adevărată campanie în presa tabloidă care a acutizat temerile britanicilor privind un nou val de imigranţi. Temeri nejustificate însă, întrucât studiile făcute în acest sens, inclusiv de către Guvernul britanic şi de către Comisia Europeană, arată că numărul celor care vor veni în Marea Britanie va fi semnificativ mai mic faţă de 2004.
Oficialii români au ţinut să-i asigure pe britanici că românii nu vor invada Albionul, din diferite motive.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 21 ianuarie 2013, la întâlnirea anuală cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, că le garantează britanicilor că românii nu vor invada Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, întrucât "România este o ţară foarte frumoasă".
O lună mai târziu, premierul Victor Ponta scria, într-un material publicat în "The Times", că Marea Britanie nu trebuie să se teamă de o "invazie" a imigranţilor din ţara sa, deoarece românii vor fi prea "ocupaţi cu dezvoltarea" României.
În schimb, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, i-a liniştit pe britanici, într-un interviu acordat luna trecută postului tv Channel 5, asigurându-i că "românii care au vrut să plece din ţară şi să lucreze în afara ei au făcut-o deja", şi oricum "Marea Britanie nu este o destinaţie favorită a românilor".
În urma unor replici dure venite de la Bruxelles, care a ameninţat Londra inclusiv cu lansarea unei proceduri de infringement, Guvernul conservator s-a mulţumit să restrângă dreptul la beneficii sociale pentru imigranţii din UE.
Astfel, la 17 decembrie, şeful Guvernului de la Londra a anunţat că, de la 1 ianuarie 2014, vor intra în vigoare mai multe măsuri în acest sens. Printre altele, solicitanţii de locuri de muncă din Uniunea Europeană nu vor mai putea pretinde ajutoare de şomaj în primele trei luni de sejur în Marea Britanie. În plus, şomerii europeni nu vor mai primi alocaţii pentru locuinţă, indiferent de data la care au venit în Marea Britanie.
Românii şi bulgarii au ţinut capul de afiş şi în Olanda, unde Partidul Libertăţii (PVV, extremă dreapta), condus de Geert Wilders, a militat constant pentru o prelungire a restricţiilor.
În septembrie 2013, un sondaj efectuat de Maurice de Hond arăta că aproximativ 81% din olandezi se opuneau deschiderii frontierelor pentru români şi bulgari din 2014.
Potrivit unui alt sondaj, publicat la 3 decembrie, 8 din 10 olandezi cred că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari anul viitor.
La 5 decembrie, Parlamentul de la Haga a decis însă, cu o majoritate covârşitoare, să respecte legislaţia europeană şi să deschidă piaţa muncii de anul viitor. Ca şi premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de măsuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigranţii vor fi excluşi de la acordarea ajutoarelor sociale în primii şapte ani de rezidenţă, iar durata de rezidenţă pentru obţinerea cetăţeniei a crescut de la cinci la şapte ani.
În pofida votului din Parlament, ministrul pentru afaceri sociale, Lodewijk Asscher, a făcut un apel la Uniunea Europeană să acorde atenţie "competiţiei inechitabile" de pe piaţa europeană a muncii. Totodată, el a susţinut că libera circulaţie a muncitorilor în UE are ca efect "scăderea salariului minim pentru toţi".
În teorie, Franţa se confruntă şi ea cu posibilitatea unui aflux de lucrători, dar se anticipează că realitatea nu va fi dramatică, notează BBC.
În schimb, în Germania criticile nu s-au îndreptat împotriva ridicării restricţiilor, ci a lipsei de măsuri privind prevenirea "abuzurilor" la beneficiile sistemului de asigurări sociale. Asta şi pentru că ţara se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei şi cu o lipsă de personal - calificat şi necalificat - în mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restricţiilor.
La 8 octombrie, Hans-Peter Friedrich, la acea dată ministru de Interne, a declarat că mulţi români şi bulgari muncesc serios în Germania, dar a precizat că Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale. "E adevărat, multe persoane din România şi Bulgaria, dar şi din alte ţări din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios şi aceştia sunt bineveniţi. Din păcate, sunt şi unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta şi mă aştept ca şi Comisia să înţeleagă aceste diferenţe", a declarat Friedrich, înainte de un Consiliu JAI desfăşurat la Luxemburg.
Cum şi alte ţări au exprimat aceleaşi îngrijorări, la 25 noiembrie, Comisia Europeană a lansat un plan ce cuprinde cinci măsuri pentru a ajuta autorităţile naţionale să pună mai bine în practică normele europene privind libera circulaţie şi să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaţie.
Pe de altă parte, două instanţe germane au decis că românii şi bulgarii au dreptul la şomaj, chiar dacă nu au muncit deloc în Germania. Deciziile nu sunt definitive, dar ele ar putea atrage mulţi imigranţi din cele două ţări, avertizează analiştii. Avertismentul lor este susţinut, de altfel, şi de cifre oficiale.
Directorul Agenţiei Federale pentru Muncă, Heinrich Alt, a declarat, recent, într-un interviu acordat Rheinische Post, că numărul cetăţenilor din România şi Bulgaria care beneficiază de Hartz-IV (ajutoare sociale şi de şomaj) este în creştere. "Faţă de 2007, numărul românilor care primesc ajutor în cadrul Hartz-IV s-a dublat, ajungând la 14.700. În aceaşi perioadă, numărul bulgarilor a crescut de patru ori, la 15.300. De asemenea, se observă că în regiunile cu un şomaj ridicat sunt mulţi bulgari şi români fără un loc de muncă", a spus Alt.
Potrivit estimărilor Institutului de Cercetare IAB, între 100.000 şi 180.000 de emigranţi din Bulgaria şi România îşi vor căuta un loc de muncă în Germania, anul viitor.
În Spania, unde se află aproximativ un milion de români - cel mai mare grup de imigranţi din această ţară - nimeni nu pare interesat de iminenta eliminare a restricţiilor, conform BBC.
Rămâne de văzut câţi români şi bulgari va număra la 1 ianuarie deputatul laburist Keith Vaz, care a anunţat că va controla personal frontiera britanică în prima zi a anului 2014 când vor fi eliminate restricţiile de liberă circulaţie pentru români şi bulgari.
Citeşte şi:
The Economist: România nu este aşa cum o prezintă tabloidele britanice
„La 1 ianuarie 2014, Marea Britanie va fi cuprinsă (sau, eventual, „inundată"), de imigranţii români şi bulgari. Asta, cel puţin, este afirmaţia care se face acum aproape zilnic în ziarele de scandal, care par a avea accese de panică cu privire la expirarea restricţiilor tranzitorii pentru cetăţenii celor două state membre ale UE“, anunţă The Economist într-un material care demontează temerile britanicilor.
Presa britanică minte fără jenă în materiale calomnioase la adresa românilor
Tabloidele insulare prezintă cifre multiplicate despre sutele de mii de români care vor invada anual piaţa muncii din Regatul Unit, începând cu 1 ianuarie.
Britanicii fac eforturi pentru a pune în practică încă o ameninţare la adresa imigranţilor est-europeni: vizitatorii străini şi imigranţii care vor avea nevoie de tratament în caz de accidente şi de urgenţă din partea sistemului public de sănătate din Marea Britanie vor suporta costurile îngrijirilor medicale, a anunţat Guvernul de la Londra, în cadrul unor măsuri vizând descurajarea "turismului pentru sănătate".
Daily Mail: „Economia Marii Britanii va avea de suferit din cauza imigranţilor români şi bulgari”
Imigranţii români şi bulgari vor ajunge în Marea Britanie într-un număr mai mare decât se prevăzuse iniţial datorită prognozelor optimiste în ceea ce priveşte economia Regatului, scrie, duminică, publicaţia „Daily Mail”, într-un nou articol ce are ca subiect imigranţii din Europa de Est.
Temerile cu privire la un flux masiv de imigranţi români şi bulgari în Marea Britanie, după ridicarea restricţiilor de pe piaţa forţei de muncă de la 1 ianuarie 2014, sunt mult exagerate în opinia eurodeputatului austriac Hannes Swoboda, lider al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, relatează Agerpres.
Germania se preocupă în legătură cu eliminarea restricţiilor pentru români şi bulgare
Federaţia localităţilor rurale germane a exprimat preocupare în legătură cu eliminarea restricţiilor pentru români şi bulgari, cerând subvenţii suplimentare din partea Guvernului federal şi a landurilor pentru a face faţă unui eventual aflux de imigranţi.
Sunt portretizaţi ca hoţi de buzunare care fură locurile de muncă ale britanicilor. S-au făcut predicţii că vor cerşi, că cei tineri vor stârni proteste şi că unii dintre ei vor încerca chiar să vândă copii. Aşa arată imigranţii români şi bulgari în presa din Regatul Unit, acolo unde se vinde isterie pe prima pagină, cu doar patru zile înainte de ridicarea restricţiilor de pe piaţa de muncă din Marea Britanie pentru români şi bulgari.
Deutsche Welle: sute de mii de români şi bulgari, după revelion, în Germania?
Ediţia online a ziarului berlinez Die Welt îşi anunţă cititorii că, potrivit Oficiului Federal al Muncii, după 1 ianuarie 2014, 180.000 de români şi bulgari ar putea încerca să obţină joburi în Germania.
Se încarcă comentariile...
