„Rompetrol” - nou dosar penal. DIICOT a pus sechestru pe o sumă totală de aproape 3 miliarde de lei. Ce acuzaţii aduc anchetatorii
0
Compania Rompetrol este vizată de un nou dosar penal, acesta fiind disjuns dintr-un caz din 2006. În acest caz se fac cercetări pentru mai multe infracţiuni, printre care constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare, evaziune fiscală şi manipularea pieţei de capital. Mai mult, DIICOT a pus sechestru pe bunuri mobile şi imobile în valoarea de aproape 3 miliarde de lei, sumă reprezentând valoarea estimativă a prejudiciului.
UPDATE 14 persoane sunt urmărite penal în noul dosar deschis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în care se fac cercetări pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, complicitate la înşelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare.
Potrivit unui comunicat emis de DIICOT, în acest caz s-a dispus introducerea în cauză ca părţi responsabile civilmente a KazMunatGaz International NV (fostă The Rompetrol Group NV), a SC Oilfiel Exploration Business Solutions SA (fostă SC Rompetrol SA) şi a SC Rompetrol Rafinare SA.
Anchetatorii arată că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier „care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi/sau însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale”.
„La grupul infracţional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit şi alte persoane care prin exercitarea cu rea credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional respectiv dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea credinţă a obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însuşirea, traficarea şi/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracţiomal sau al entităţilor juridice ce au făcut/fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea odonanţei de urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care SC Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30.09.2003 în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, potrivit unui comunicat emis de DIICOT.
Procurorii precizează că, printr-o ordonanţă de pe 6 mai 2016, DIICOT a pus sechestru asigurator pe mai mule bunuri mobile şi imobile deţinute de patru suspecţi, dar şi pe imobile deţinute de KazMunayGaz International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 de lei, 290.786.616 de dolari şi 34.941.924 de euro.
De altfel, DIICOT a anunţat şi că, printr-o ordonanţă tot de pe 6 mai, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 de lei, 290.786.616 de dolari şi 34.941.924 de euro asupra acţiunilor pe care KazMunayGaz International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA le deţin la societăţi comerciale din România.
„Prin ordonanţa din data de 06.05.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni şi a confiscării speciale, în ceea ce priveşte sumele provenite din salarii, până la concurenţa sumelor de 1.724.168.825 Ron, 290.786.616 USD şi 34.941.924 EURO, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de către un număr de 4 persoane fizice”, se mai arată în documentul citat.
Privatizarea rafinăriei Petromidia Năvodari, vizată de DIICOT
Sursele citate au mai precizat că în acest dosar este vizată privatizarea rafinăriei Petromidia Năvodari.
Conform aceloraşi surse, KazMunaiGaz International, Oil Field Business solutions, fostul Rompetrol, şi SC Rompetrol Rafinare SA sunt introduse în acest caz ca părţi responsabile civilmente.
De altfel, reprezentanţii acestor companii sunt aşteptaţi marţi la audieri.
Pe 29 aprilie 2016, grupul China Energy Company Limited a parafat oficial cu compania kazahă de stat KazMunaiGaz cumpărarea unui pachet de 51% din cadrul grupului Rompetrol, care deţine în România rafinăriile Petromidia şi Vega, plus a doua reţea de benzinării ca mărime.
„Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat astăzi documentele specifice în cadrul unui parteneriat în cadrul KMG International NV, în care CEFC va deţine o participaţie de 51%, respectiv 49% pentru KMG“, se arată într-un comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti de către Rompetrol Rafinare.
„Conform înţelegerii dintre KMG - CEFC, compania din China îşi asumă în cadrul KMGI o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii. Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan - KMG şi al companiei din China – CEFC în cadrul KMG Internaţional (Rompetrol Group – n.r.) se va dezvolta având ca bază KMG International şi subsidiarele sale“, se mai arăta în comunicatul remis bursei.
Pentru ca tranzacţia să fie validă aceasta trebuie supusă aprobării din parte autorităţilor europene şi chineze. Dată estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016.
Dosarul Rompetrol, nouă ani de tergiversări
Dosarul Rompetrol a fost deschis în martie 2005, când DIICOT au început urmărirea penală a omuluid e afaceri Dinu Patriciu pentru delapidarea unei creanţe din străinătate recuperată de Rompetrol.
Potrivit anchetatorilor, în perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, administratorul Rompetrol SA şi-a însuşit suma de 85 milioane de dolari, viraţi companiei petroliere de către Libia, în baza acordului EPSA. Acordul se referea la exploatarea zăcământului libian de la Murzuk şi prevedea că profitul va fi împărţit pe jumătate cu statul român, a cărui companie petrolieră îl descoperise.
Dinu Patriciu ar fi încercat să piardă urma banilor din Libia prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrul grupului Rompetrol.
Patriciu, acuzat şi de manipularea Bursei
În acelaşi dosar, Patriciu a fost acuzat că a organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de Rompetrol Rafinare SA. Scopul a fost influenţarea şi menţinerea unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare a acţiunilor. Patriciu i-ar fi implicat în aceste manevre şi pe Sorin Roşca Stănescu şi pe Sorin Pantiş, cărora le-a dezvăluit termenii şi condiţiile în care urmează să se desfăşoare operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti.
Pe 8 septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, alături de Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Iulian Florin Aldea, Elena Cerasela Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Anghelache.
Dosarul, tergiversat în justiţie
Pe 22 octombrie 2007, Tribunalul Bucureşti a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă, pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că procurorii ar fi încălcat mai multe proceduri în derularea anchetei. Parchetul General a făcut recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis acţiunea şi a întors dosarul la Tribunal.
Ulterior, pe 27 mai 2009, după trei ani de când dosarul a fost trimis în instanţă, magistraţii au trecut la judecarea pe fond a procesului. După alţi trei ani, pe 28 august 2012, Tribunalul Bucureşti a dat prima sentinţă. Procurorii au făcut apel, iar în octombrie 2013 Curtea de Apel Bucureşti şi-a declinat competenţa în soluţionarea cauzei în favoarea Curţii Supreme, pentru că unul dintre inculpaţi, Sorin Roşca Stănescu, are funcţia de senator.
Pe 10 ianuarie 2014 însă, dosarul s-a întors la Curtea de Apel, după ce avocaţii inculpaţilor au cerut declinarea de la Instanţa Supremă. Aceştia au arătat că deşi Sorin Roşca Stănescu este senator, iar cazul ar trebui judecat la instanţa supremă potrivit legii, se încalcă alte normative judiciare ce ar determina judecarea la Curtea de Apel.
Sentinţa finală în acest dosar a venit pe 7 octombrie 2014.
Ce pedepse au primit inculpaţii
- Sorin Pantiş (fost ministru al Comunicaţiilor) – a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru manipularea pieţei şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.
- Sorin Roşca Stănescu (senator PNL) – 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi aderare la un grup infracţional organizat.
- Alexandru Bucşă (fost vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda) – 6 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare, complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat.
- Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investiţii financiare) – 5 ani de închisoare cu executare pentru aderare la unui grup infracţional organizat.
- Claudiu Simulescu (agent de servicii de investiţii financiare) – 4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, respectiv aderarea la grup infracţional.
- Petrică Grama (fost director în Ministerul Finanţelor Publice) - 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat.
- Gabriela Victoria Anghelache (fost preşedinte CNVM) – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
- Cerasela Rus (agent de servicii de investiţii financiare) – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru aderarea la un grup infracţional organizat.
- Irina Mihaela Popovici (fost vicepreşedinte al CNVM) – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
- Paul Gabriel Miclăuş (fost vicepreşedinte CNVM) – 2 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
- Victor Eros (fost membru CNVM) – 2 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
- Elena Albu (fosta şefă a Corpului de Control al CNVM) a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.
Dinu Patriciu a murit
Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit la vârsta de 64 de ani, pe 19 august 2014, la Londra, în urma unei infecţii pulmonare. Patriciu suferea de mai mult timp de o maladie gravă, în decembrie 2012 el fiind supus unui transplant de ficat.
Dinu Patriciu, care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută de un antreprenor român, a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.
Pe aceeaşi temă:
Chinezii de la CEFC devin oficial proprietarii grupului Rompetrol
Dosarul „Rompetrol” a împărţit 35,6 ani de închisoare la 11 inculpaţi
Se încarcă comentariile...
