„Not in my name”. Franţa sub ameninţare teroristă
0“Dacă nu poţi să-i ucizi, scuipă-i”, şi-au scuipat jihadiştii îndemnul la ură şi la moarte.În Europa, tineri musulmani cu faţa descoperită şi trăsături senine şi grave poartă în braţe afişe imense pe care şi-au scris cu demnitate verdictul : «Nu ucide în numele meu ».
Statul islamic a reacţionat asasin şi mîrşav: Franţa e ameninţată direct, cu moartea. După ce Franţa s-a alăturat Statelor Unite pentru a bombarda aerian poziţiile Statului islamic (SI) în Irak, jihadiştii au fost chemaţi deschis de către gruparea teroristă sunită SI să ducă un război direct, prin orice mijloace, cu orice “necredincios american sau european – în special cu murdarii de francezi” care participă la coaliţia internaţională anti-Statul Islamic. “Dacă nu poţi să-i ucizi, scuipă-i”, şi-au scuipat jihadiştii îndemnul la ură şi la moarte. E una dintre cele mai sălbatice şi mai umilitoare declaraţii de război terorist adresate civilizaţiei occidentale în particular, umanităţii în general.
Franţa şi SUA sunt singurele ţări (din coaliţia celor 25 împotriva Statului Islamic) care bombardează aerian poziţii ale SI din Irak. Un grup terorist fidel SI a răpit în Algeria un cetăţean francez : ghidul alpinist va fi executat dacă Franţa nu renunţă la bombardamente, ameninţă teroriştii. « Franţa nu va ceda în faţa şantajului terorist » a afirmat François Hollande aseară, cu fermitate şi probabil strîngere de inimă. Ultimatumul a expirat, Franţa îşi ţine respiraţia. Singurătatea Franţei e dezolantă şi nedreaptă. Unde e Europa, ameninţată la fel de explicit ?
„Not in my name” strigă, splendid, musulmanii din Marea Britanie care, prin fundaţia «Active Change», au lansat o campanie prin reţelele sociale pentru a se delimita, exemplar, de crimele comise de terorişti şi în numele lor. Tineri musulmani cu faţa descoperită şi trăsături senine şi grave poartă în braţe afişe imense pe care şi-au scris cu sobrietate şi demnitate verdictul: «Nu în numele meu».
«Nu ucide inocenţi în numele meu » este cea mai frumoasă declaraţie posibilă şi cea mai demnă asumare prin care musulmanii înţeleg să trimită lumii un mesaj : atenţie la amalgam, nu e un război între civilizaţii sau între religii. E un război între barbari şi restul lumii. Din acest rest al lumii fac parte americani, europeni, creştini, musulmani, etc.
Prin comparaţie şi în faţa acestor strigăte – de ură şi moarte, dinspre terorişti, de demnitate şi umanitate, dinspre musulmanii britanici – scena publică franceză pare confiscată de cîteva performanţe patetice, profund derizorii : Trierweiler îşi strigă isteric despărţirea de Hollande într-un best-seller ruşinos, Sarkozy îşi scutură nărăvaş ambiţia de putere într-un televizor cu audienţă narcotică...
«Not in my name» e doar o şoaptă.