Monica Macovei: faptele torţionarului Vişinescu - „crime împotriva umanităţii“ care nu se prescriu niciodată
0
Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a explicat pe blogul personal argumentele juridice potrivit cărora fostul comandant de la Penitenciarul Râmnicu Sărat poate fi anchetat de procurori pentru acuzaţiile IICCMER de omor deosebit de grav: o lege din 2012 şi dreptul internaţional susţin că nu se pot prescrie faptele care constituie infracţiuni de omor.
Potrivit explicaţiilor publicate de actualul europarlamentar pe blogul său, ”sesizarea Parchetului General în cazul Alexandru Vişinescu a fost posibilă pe baza Legii 27/2012, lege pe care am scris-o împreună cu Sever Voinescu, care a depus-o în Parlament alături de alţi parlamentari români, şi care a fost adoptată în martie 2012. Legea 27/2012 a înlăturat prescripţia pentru omor, în diferite situaţii”.
Vineri, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu. Acesta a negat acuzaţiile de omor deosebit de grav şi susţine că nu a existat nicio „cameră neagră“ la închisoarea din Râmnicu Sărat.
Astfel, Macovei explică faptul că, potrivit acestei legi, intrate în vigoare în 20 martie 2012, a fost eliminată varianta prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav şi infracţiuni intenţionate care au avut ca urmare moartea victimei) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a acestei legi, dar şi introducerea sintagmei „indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanitătii şi de război.
Fostul ministru a prezentat de asemenea şi două posibile variante de lucru pentru procurori în cazul Alexandru Vişinescu:
- „În perioada comunismului, calculată până la 22 decembrie 1989, prescripţia a fost suspendată, deci nu a curs. Există hotărâri judecătoreşti în acest sens. Asta înseamnă că termenul de prescripţie începe să curgă din 22 decembrie 1989, când a fost înlăturat regimul comunist. Termenul la care se împlineşte prescripţia specială pentru omor deosebit de grav este de 22 de ani şi jumatate, adică în iunie 2012. Altfel spus, în martie 2012, când a intrat în vigoare Legea 27/2012, prescripţia specială nu se împlinise în cazul Vişinescu. O anchetă a procurorilor poate analiza şi acest aspect”, a precizat Monica Macovei.
- Prizonierii erau „persoane căzute sub puterea adversarilor” (politici, în astfel de cazuri), ceea ce scoate cazul Vişinescu din sfera dreptului comun şi îl duce în sfera normelor legale dedicate „infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război”. În legea 27/2012, pe care am scris-o pentru a introduce în dreptul românesc imprescriptibilitatea omorului, am prevăzut şi imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război “indiferent de data la care au fost comise”. Aceste infracţiuni pot fi cercetate şi judecate oricând. Există, aşadar, şi varianta încadrării faptelor comise de Alexandru Vişinescu în categoria „crime împotriva umanităţii” care nu se prescriu niciodată, indiferent de legea naţională de la data comiterii lor.”
Dreptul internaţional prevede aceeaşi imprescriptibilitate a crimelor grave
Ca atare, susţine Macovei, procurorii şi judecătorii au obligaţia de a încadra juridic faptele descrise în sesizarea IICCMER în cazul Alexandru Vişinescu în funcţie de anchetă şi de probe, dar şi pe baza dreptului internaţional, făcând referire la art. I al Conventiei ONU asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii.
”Convenţia ONU porneşte de la un precedent istoric ilustru, cel al Cartei Tribunalului Militar Internaţional de la Nürnberg (...). Finalitatea Convenţiei ONU este aceea de a stabili un regim juridic derogator pentru un set de infracţiuni, în sensul în care acestea sunt declarate imprescriptibile, indiferent de momentul la care au fost comise şi indiferent dacă, la momentul comiterii lor, acestea constituiau încălcări ale legii penale naţionale în ţările în care au fost comise”, explică actualul parlamentar.
În concluzie, susţine Monica Macovei, ”legea 27/2012 şi dreptul internaţional le permit procurorilor să facă anchetă şi judecătorilor să condamne, pe bază de probe. Din martie 2012, discuţia despre prescripţia pentru omor, genocid, crime împotriva umanităţii sau de război este o falsă problemă”.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat, vineri, de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu. Acesta neagă acuzaţiile de omor deosebit de grav şi susţine că nu a existat nicio „cameră neagră“ la închisoarea din Râmnicu Sărat.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.
Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională
Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.
Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“
Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat.
Grigore Cartianu şi Liviu Iolu, jurnalişti „Adevărul”, au discutat despre cele mai interesante subiecte apărute în presa naţională şi internaţională, printre cazurile dezbătute numărându-se şi cel al torţionarului Vişinescu.
Se încarcă comentariile...
