FOTO VIDEO Mohammad Munaf, condamnat pentru terorism, a fost adus în România. Irakianul, implicat în răpirea celor trei jurnalişti români
0
Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, a fost adus, joi, în România şi se află în prezent într-un Centru de Arest Preventiv al Poliţiei Române. Acesta a fost adus dintr-o ţară din Orientul Mijlociu. Traian Băsescu a reacţionat pe Facebook spunând că "în sfârşit, epopeea răpirii ziariştilor din 2005 în Irak pare, repet, pare să se fi terminat".
Poliţia Română a emis un comunicat de presă precizând că Mohammad Munaf se află într-un Centru de Reţinere şi Arest Preventiv al Poliţiei Române, pe baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoare emis pe numele său.
„Acţiunea Poliţiei Române a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi a altor instituţii cu competenţe în domeniu, interne şi internaţionale”, se mai arată în documentul citat.
El a fost adus dintr-o ţară din Orientul Mijlociu.
Potrivit unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială, autorităţile române au finalizat joi demersurile în cazul lui Mohammad Munaf, cetăţean irakian şi american, cu aducerea în ţară a acestuia.
„Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani de închisoare, pentru acte de terorism împotriva unor cetăţeni români, se află în prezent în custodia Poliţiei Române. Acest lucru a fost posibil ca urmare a cooperării tuturor instituţiilor statului român, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Felicit Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi celelalte instituţii din cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, care şi-au adus contribuţia pe dimensiunea externă, pentru ampla operaţiune desfăşurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni şi externi. Efortul autorităţilor române a făcut posibil ca unul dintre principalii vinovaţi în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, în anul 2005, să îşi ispăşească pedeapsa în România, conform sentinţei judecătoreşti. Reafirm încă o dată sprijinul ferm al României pentru lupta împotriva terorismului”, potrivit , spune preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis, joi, de Administraţia Prezidenţială.
Reacţia jurnaliştilor răpiţi cu privire la extrădarea lui Munaf
Ovidiu Ohanesian, unul dintre cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak, a declarat, joi, referitor la aducerea în România a lui Mohammad Munaf, că felicită instituţiile statului român că în sfârşit dau dovadă că au de gând să lupte împotriva terorismului internaţional.
„Felicităm instituţiile statului român că în sfârşit dau dovadă că au de gând să lupte împotriva terorismului internaţional şi aşteptăm cu mare interes să fie aduşi în faţa justiţiei toţi cei care au hotărât şi pus în executare predarea teroristului american Mohammad Munaf, cel care a răpit trei cetăţeni români şi este complice la răpirea unei cetăţene franceze şi a unui cetăţean american în luna aprilie 2005, direct din Ambasada României de la Bagdad, adică de pe teritoriu românesc”, a spus Ovidiu Ohanesian, citat de Mediafax.
De asemenea, Mari Jeanne Ion precizează, într-un mesaj postat pe Facebook, că „e o zi de marcat în calendar”, adăugând că are „încredere în sistemul de justiţie şi în instituţiile ce asigură securitatea naţională”.
„E o zi de marcat în calendar. Un singur lucru am de spus: continui să am încredere în sistemul de justiţie din România şi în instituţiile ce asigură securitatea naţională. Justice has been served!”, a scris Mari Jeanne Ion, joi, pagina sa de Facebook.
Pe 24 aprilie 2008, Mohammad Munaf a fost condamnat, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la 10 ani de închisoare pentru acte de terorism săvârşite atât pe teritoriul ţării, cât şi în afara acestuia, împotriva unor cetăţeni români.
Reacţia lui Traian Băsescu: În sfârşit, epopeea răpirii ziariştilor pare să se fi terminat
Fostul preşedinte Traian Băsescu a transmis pe Facebook că epopeea răpirii ziariştilor din 2005 în Irak "pare să se fi terminat", adăugând că şi-a dorit mult să se întâmple aşa pentru că a tratat răpirea jurnaliştilor "ca pe un atentat la siguranţa naţională".
"Bine ai venit, Mohammad Munaf!
În sfârşit, epopeea răpirii ziariştilor din 2005 în Irak pare, repet, pare să se fi terminat.
Omar Hayssam, cu cetăţenie română şi siriană, principalul organizator al răpirii, a fost recuperat în 2013 şi adus în ţară pentru a-şi ispăşi condamnarea de 20 ani de închisoare pentru terorism dată în 2007 de ICCJ.
Astăzi şi cetăţeanul american şi irakian Mohammad Munaf, complicele lui Omar Haysam, a fost adus în ţară pentru a ispăşi condamnarea la 10 ani de închisoare dată de Curtea de Apel Bucureşti în 2007 (bagă mare, Abraham).
Mi-am dorit mult să se întâmple aşa, pentru că am tratat răpirea celor trei jurnalişti ca pe un atentat la siguranţa naţională", a scris Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.
Mohammad Munaf a fost adus în România şi se află într-un Centru de Arest Preventiv
Trei jurnalişti români au fost răpiţi în Irak
Cei trei jurnalişti răpiţi, Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci care atunci lucrau la Prima TV şi Ovidiu Ohanesian (România Liberă) au povestit că, de la sosirea în Irak pe 23 martie 2005, s-au deplasat numai cu maşina, fiind luaţi de la hotel şi duşi la interviurile pe care le-au luat acolo de către Muhammad Munaf şi fratele acestuia.
Pe 28 martie, cei trei au plecat să-i ia un interviu preşedintelui Ligii de Prietenie Româno-Irakiană. Au fost conduşi acolo cu o maşină condusă de Munaf. În biroul preşedintelui, se afla un inginer irakian care ştia limba română şi care le-a vorbit despre nişte fabrici de ciment, subiect care îl interesa pe Ohanesian.
De la interviul cu preşedintele Ligii de Prietenie, cei trei jurnalişti au plecat în maşini separate: Marie Jeanne Ion şi Sorin Mişoci într-un autoturism cu Munaf, iar în altul se afla Ovidiu Ohanesian şi inginerul irakian. Au mers acasă „la un personaj” care ştia mai multe despre acest subiect, unde au intrat doar Ohanesian şi inginerul abia cunoscut.
Au fost răpiţi când au mers să-şi ia îngheţată
În jurul orei 19.00, cei trei jurnalişti au plecat de la casa personajului necunoscut în maşina lui Munaf. Marie Jeanne şi Mişcoci povesteau că au ieşit în strada principală din Bagdad, unde erau magazine pentru că voiau să cumpere îngheţată şi ţigări.
Din maşină a coborât Munaf pentru a face cumpărăturile. Acesta le spusese deja că nu cunoaşte zona, însă a arătat spre o moschee luminată, aflată la o depărtate de un kilometru şi jumătate şi a spus că de-acolo ştie să ajungă la hotel.
După ce a făcut cumpărăturile, Munaf a virat la dreapta pe o stradă întunecată, apoi la stânga, unde era o coloană lungă de maşini. Ca să nu stea în trafic a întors maşina, încercând să găsească o scurtătură.
La aproape o sută de metri după ce s-a întors din drum, maşina în care se aflau cei trei jurnalişti a fost depăşită de un autoturism alb, care claxona şi avea sirenă şi care le-a barat calea. Marie Jeanne şi Sorin Mişcoci credeau că e vorba de o maşină a poliţiei, însă din autoturism au coborât bărbaţi înarmaţi cu mitraliere Kalaşnikov, care au înconjurat autoturismul în care se aflau şi au început să strige: „Open!” „Open!”.
Sorin Mişcoci, care se afla pe scaunul din dreapta al maşinii, a deblocat portiera şi a fost tras afară şi aruncat în portbagajul unei maşini.
Imediat a fost aruncat în portbagaj şi Ohanesian, iar Marie Jeanne a fost pusă pe bancheta din spate a maşinii. După ce a fost aruncată acolo i s-a spus: „Sleep!”, iar ea s-a întins. În maşină se aflau doi răpitori, cel care conducea şi un bărbat care se afla în dreapta sa. Potrivit jurnaliştilor, aceştia se agitau şi erau foarte atenţi la drum.
Marie Jeanne a reuşit să dea un telefon şi două mesaje de pe telefon
Marie Jeanne a spus că, fiind acoperită de scaunul şoferului a putut să apeleze un număr de telefon şi să trimită două SMS-uri, însă i-a fost descoperit teşefonul în momentul în care a primit un mesaj.
Pe drum, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au deschis de două ori portbagajul în care se aflau, maşina fiind oprită de fiecare dată. Prima oară, unul dintre răpitori a coborât şi a închis portbagajul, iar a doua oară acesta a urcat într-o altă maşină, în care se afla şi Mohammed Munaf.
Cei patru (împreună cu jurnaliştii era şi Mohammad Munaf) au fost duşi într-o casă aflată într-o zonă întunecată. Acolo au fost închişi într-o cameră, în care iniţial era întuneric, iar după câteva minute a fost aprinsă lumina. Au fost controlaţi, li s-au luat actele, telefonul şi au fost întrebaţi dacă au cip-uri sub piele.
În acea noapte, răpitorii au venit la ei nervoşi şi au spus că s-a aflat deja de răpire şi i-a făcut semn cu mâna la beregată lui Marie Jeanne.
A doua zi a fost făcut prima înregistrare video difuzată de Al-Jazeera. Textul pe care l-a spus Marie Jeanne în limba engleză în înregistrare era dictat de răpitori lui Munaf, care îi traducea ziaristei.
Pe 30 martie 2005, s-a produs al doilea moment tensionat, când răpitorii au aflat de la postul de televiziune Al-Jazeera că s-a cerut suma de patru milioane de dolari pentru răscumpărare. Atunci, s-a luat hotărârea să se realizeze două filmări, când ostatecii au fost puşi să stea pe podea, iar, din cauza faptului că răpitorii aveau armele îndreptate către ea, Marie Jeanne Ion a început să plângă.
Filmările au fost oprite şi reluate, după ce armele au fost puse într-o poziţie relaxată, pentru ca jurnalista să se poată linişti.
Jurnaliştii au fost filmaţi din nou, iar Marie Jeanne Ion a rostit un mesaj, în limba engleză, cu următorul conţinut: „Am fost răpiţi şi am aflat de la răpitori că cineva a cerut ceva, în schimbul libertăţii noastre. Acest lucru nu este adevărat. Singurul adevăr este că se intervievează acum”, se arată în documentele de la dosar.
Le-a fost frică să evadeze
Marie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian şi Sorin Mişcoci ar fi avut posibilitatea de a evada, însă aceştia au refuzat de frică să nu li se întindă o capcană, se arată în dosar.
„La sfârşitul perioadei de detenţie în prima locaţie, unul din gardieni le-a propus jurnaliştilor să evadeze, propunere cu care nu au fost de acord, fiindu-le teamă să nu fie vorba de o capcană. La un moment dat, gardianul i-a întins arma lui Ovidiu Ohanesian, care a refuzat să o primească, după care acesta a părăsit încăperea, lăsând acolo arma şi muniţia aferentă. Pentru că propunerea lui nu a fost acceptată, gardianul i-a dus pe ostateci în camera de detenţie, cerându-le să nu spună celorlalţi gardieni că au fost în încăperea gărzilor”, se precizează în actul citat.
Jurnaliştii români au fost ţinuţi în captivitate, într-o primă locaţie, în perioada 28 martie - 1 aprilie 2005. Ei erau păziţi de patru persoane din cele care executaseră răpirea, la care s-au alăturat, ulterior, încă două persoane.
În ultima zi petrecută în această locaţie, jurnaliştii români au fost anuntaţi că vor fi duşi într-un loc mai sigur, unde vor avea condiţii mai bune, iar în dimineaţa zilei de 1 aprilie 2005, după ce capetele le-au fost înfăşurate cu bandă adezivă, iar mâinile şi picioarele legate cu sfoară, Marie Jeanne şi Ohanesian au fost băgaţi în portbagajul unui autoturism, iar Mohammad Munaf şi Sorin Mişcoci în portbagajul altei maşini.
Ajunşi la cea de-a doua locaţie, li s-a tăiat banda adezivă şi li s-au pus căciuli negre pe cap, după care au fost introduşi printr-o trapă, într-un beci, fiind atenţionaţi să nu vorbească şi să nu ridice căciulile de pe ochi, pentru că undeva sus erau amplasate camere de luat vederi. Beciul era constituit dintr-o singură încăpere, de aproximativ patru metri lăţime şi doi metri lungime, iar înălţimea de 160 de centimetri.
În colţurile opuse camerei erau câte două pături suspendate, prinse cu lanţuri de ţevile care sprijineau tavanul, temperatura depăşea 40 de grade Celsius, umiditatea era de 80%, aerul fiind irespirabil.
Reguli stricte
Ostatecii au observat că în interior se mai aflau şapte persoane. În timpul celor 55 de zile de detenţie, regulile impuse de răpitori erau foarte stricte, în sensul că nu aveau voie să vorbească între ei, să se mişte sau să se dezlege la ochi, în fiecare dimineaţă erau scoşi – pe rând - la toaletă cu ochii legaţi, iar mai târziu, un gardian aducea un vas cu apa, ostatecii încercând să se spele, pe rând.
Marie Jeanne Ion era scoasă de trei ori pe zi la toaletă, iar peste zi erau lăsate în încăpere două bidoane pentru necesităţi fiziologice. Primeau două mese pe zi, respectiv sandwich-uri şi bomboane.
Momentul critic a fost înregistrarea în care s-a dat ultimatumul, în care Sorin Mişcoci era îmbrăcat în portocaliu - „culoarea morţii”. Atunci li s-a dat de înţeles că Mişcoci va dispărea. Atunci acesta ar fi fost agresat, întrucât a fost surprins când privea pe sub legătura pe care o avea la ochi. Marie Jeanne Ion nu a fost agresată fizic, însă atât Ovidiu Ohanesian, cât şi Mohammad Munaf au fost agresaţi în repetate rânduri şi sub diverse motive, respectiv că Ovidiu Ohansian nu reuşea să pronunţe în limba arabă numărul „99”, care i s-a dat pentru identificare şi pentru că era bănuit ca fiind spion.
Cei trei jurnalişti au fost eliberaţi pe 23 mai. Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanessian au fost întâmpinaţi pe Aeroportul Otopeni de rude, prieteni dar şi de preşedintele Traian Băsescu.
Omar Hayssam şi Mohammad Munaf au coordonat răpirea
La scurt timp de la eliberarea jurnaliştilor români, Ministerul Public susţinea că, din audierea preliminară a suspecţilor reţinuţi la Bagdad, a rezultat că întreaga operaţiune de răpire a jurnaliştilor a fost iniţiată, înfiinţată şi coordonată de către Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. Totodată, din declaraţiile date în calitate de martor de către persoanele reţinute în Bagdad a rezultat că răpirea ar fi fost planificată în România, preciza Ministerul Public.
Pe 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.
Ulerior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad pe 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.
La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat pe 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.
Pe 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, pe 20 iulie 2006.
Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară. El este încarcerat în Penitenciarul Mărgineni din judeţul Dâmboviţa, fiind condamnat definitiv, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani de închisoare, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”. În total, Omar Hayssam are de executat 23 de ani şi patru luni de închisoare, prin contopirea pedepselor.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
10 ani de la „Răpirea din Irak“. AMR: 40
Filmul răpirii orchestrate de Hayssam
Teroristul Omar Hayssam a fost adus în România
Ion Petrescu, analist militar: Hayssam Khaled Omar, prima piesă căzută într-un Domino abia început
Răpirea din Irak: Cinci ani de mistere
Sorin Mişcoci: „Băsescu a crezut că sunt mort“
Marie Jeanne Ion: „Nu am de gând să fac jocul acesta”
Cum a reuşit statul român să-i elibereze pe cei trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005
Hayssam i-a trimis pe ziaristi la moarte pentru 25.000 tone de zahar
Cum au fost achitaţi complicii la fuga lui Omar Hayssam
Omar Hayssam nu a fugit: „A avut un zbor confortabil“
Se încarcă comentariile...
