UPDATE Modificările aduse Codului Penal. Tiberiu Niţu: „Noul Cod penal este mult mai dur“

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a întrunit, joi, iar printre subiectele abordate au fost şi modificările aduse Codului Penal. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a precizat că noul Cod Penal este „mult mai dur”.

UPDATE Preşedintele CSM, Adrian Bordea, a declarat că i-a trimis o scrisoare preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, prin care a cerut să se comunice şi CSM materialul pe care s-a lucrat la revizuirea Constituţiei.

Potrivit ordinii de zi a plenului CSM de joi, la punctul 22 s-a aflat o notă a Direcţiei legislaţie cu privire la unele aspecte ce vizează activitatea comisiei de revizuire a Constituţiei.

Referitor la acest punct, judecătorul Bordea a spus, după şedinţa de plen, că CSM, practic, nu a dezbătut nimic, pentru că "nu avea ce să dezbată".

"Discuţiile pe care le-am purtat în vara anului trecut cu reprezentanţii comisiei pentru revizuirea Constituţiei s-au oprit la acel moment. Ulterior, am discutat cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, care ne-au solicitat participarea la toate discuţiile legate de revizuirea Constituţiei, în condiţiile în care autoritatea judecătorească este pusă în discuţie", a adăugat şeful CSM, citat de Mediafax.

Adrian Bordea a mai spus că speră în reluarea dialogului interinstituţional, după ce a trimis, miercuri, o scrisoare în acest sens preşedintelui Senatului, Crin Antonescu.

"Am fost invitaţi la dezbateri, dar nu şi la ultima şedinţă. Am fost invitaţi în vara anului trecut şi am expus puncte de vedere de care noi considerăm că s-a ţinut cont. (…) Deocamdată, nu avem niciun material transmis şi nu pot să vă spun niciun punct de vedere, pentru că nu cunosc ce anume", a subliniat Bordea.

În scrisoarea trimisă de Bordea lui Antonescu se arată că CSM consideră cooperarea interinstituţională "esenţială" pentru eficientizarea şi asigurarea unui nivel înalt de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar.

"Având în vedere că în spaţiul public au fost diseminate o serie de informaţii referitoare la unele modificări operate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, cu privire la proiectul de Lege privind revizuirea Constituţiei României, vă adresăm rugămintea de a transmite Consiliului Superior al Magistraturii ultima formă modificată a acestui proiect", i-a transmis Bordea lui Antonescu.

În aceeaşi scrisoare este adresată rugămintea de a fi invitaţi şi reprezentanţii CSM la lucrările comisiei pentru revizuirea Constituţiei.

UPDATE Plenul CSM a hotărât, joi, că prin comunicatul de presă transmis în 15 ianuarie de Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, în care era condamnată "cu tărie" acţiunea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a lui Nicuşor Constantinescu, s-a adus atingere independenţei justiţiei.

Pe de altă parte, plenul Consiliului nu şi-a însuşit partea din raportul Inspecţiei Judiciare în care se face referire la declaraţiile făcute, în acelaşi context, de preşedintele CJ, Constanţa Nicuşor Constantinescu, şi au stabilit că acestea nu au fost de natură să afecteze independenţa şi integritatea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

UPDATE Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat după la finalul şedinţei Plenului CSM că deşi în spaţiul public s-a spus că noul Cod penal este "raiul infractorilor", acesta este "mult mai dur" decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici, precizând că noile coduri vin cu strategii europene.

"Aparent, putem spune, cu privire la mai multe instituţii, că ne-ar putea produce probleme, dar trebuie să nu uităm - şi doresc ca şi dumneavoastră să nu uitaţi acest lucru - că aceste coduri vin cu noi strategii şi aceste coduri vin cu strategii şi viziuni europene. Colegii noştri care au lucrat la aceste coduri de-a lungul timpului nu au inventat ei instituţii, au studiat ce se întâmpla în statele Uniunii Europene şi încercăm să ne adaptăm şi noi la ce este în Europa. Dacă nouă ne place să mergem la Paris sau la Viena, trebuie să ajungem ca şi justiţia să fie ca la Paris şi ca la Viena", a spus Tiberiu Niţu, la finalul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), citat de Mediafax.

Procurorul general al României a subliniat că vor fi găsite instrumente şi măsuri prin care să se atingă scopul unei sancţiuni cu privire la o faptă prevăzută de legea penală.

"Nu trebuie să fim închistaţi sau să ne sperie noul. (…) Am tot auzit în spaţiul public: «Noul cod, raiul infractorilor». Nu este aşa. Am publicat şi pe site-ul Ministerului Public o notă de studiu prin care demonstrăm cu argumente juridice că nu este aşa. Noul cod, la o analiză extrem de atentă, este mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici", a spus procurorul şef al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Tiberiu Niţu a adăugat că sunt câteva elemente care sunt strâns legate între ele, care duc la această concluzie.

"În caz de concurs şi de recidivă, eşti obligat ca judecător să dispui spor, ceea ce până acum nu exista. Să nu uităm că sunt cauze de întrerupere mult mai multe. Practic, orice act faci, întrerupe cursul prescripţiei. Înainte, doar dacă făceai acte ce trebuiau comunicate învinuitului, întrerupeau cursul prescripţiei. Să facem o analiză ştiinţifică a acestor coduri şi vom vedea că ele sunt coduri europene, că sunt coduri care pot fi aplicate. Bineînţeles, există anumite neclarităţi", a conchis Tiberiu Niţu.

„Pe site-ul Ministerului Public există două note de studiu. Cetăţenii României ar trebui să ştie că noul Cod de Procedură penală nu pune probleme interceptărilor. Într-adevăr trebuie clarificate aceste prevederi, dar asta nu înseamnă că ele nu pot fi folosite. Şi ele chiar se folosesc la nivel naţional. Există loc şi de mai bine. Sunt însă alte necorelări”, a declarat Niţu la intrarea în sediul CSM.

Preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, a declarat, joi, înaintea şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, că există o problemă în cazul articolului privind interceptările, dovada în acest sens fiind faptul că el se află în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, aprobat miercuri de Guvern.

„Aţi văzut că în proiectul de lege se introduce un alineat 14 la articolul 138 care vizează măsurile de supraveghere şi el este cu normă de trimitere la dispoziţiile articolului 305 alineat 1 din Codul de procedură penală, care vizează începerea urmării penale in rem. Deci o problemă este, o să vedem cum va fi rezolvată de Parlament”, a spus Livia Stanciu.

Preşedintele Înaltei Curţi a mai spus că Executivul ar fi putut să amâne intrarea în vigoare a noului Cod penal.

„N-am cerut ca, pentru anumite modificări, acestea să fie operate pe cale de Ordonanţă de Urgenţă ci, într-adevăr, prin lege, printr-un eventual proiect de lege. Dar până la 1 februarie acest proiect de lege putea fi dat. Dacă se aprecia, cum a apreciat acum şi Guvernul, că anumite modificări, gen cele care vizează articolele 5 şi 6 din noul Cod penal, care se referă la aplicarea legii penale mai favorabile, că nu pot fi operate pe cale de Ordonaţă de Urgenţă, ci numai pe cale de lege, se putea, să zicem, amâna intrarea în vigoare a acestui nou Cod penal, cu câteva luni de zile, astfel încă să poate fi dat dat acel proiect de lege”, a adăugat Livia Stanciu.

Referitor la proiectul de revizuire a Constituţiei, preşedintele Instanţei Supreme a spus că nu poate face niciun fel de declaraţie, până ce nu intră în posesia unui document oficial în acest sens.

„Până ce nu voi vedea, întelegeţi-mă, eu nu pot angaja un punct de vedere. Personal pot să-l am, dar un punct de vedere instituţional, un punct de vedere instituţional nu-l voi da decât după ce voi consultat colegii judecători de la instanţa supremă”, a precizat Stanciu.

În cazul Raportului general anticorupţie făcut public luni de Comisia Europeană, Livia Stanciu a spus că acesta este unul „corect”, din perspectiva instituţiei pe care o conduce.

„Aţi putut sesiza - şi eu spun că a fost, într-adevăr, este un raport corect, cel puţin în ceea ce priveşte Instanţa Supremă - faptul că se apreciază eforturile extraordinare, pentru că au fost într-adevăr eforturi extraordinare făcute de toţi colegii judecători pentru soluţionarea, atenţie, nu în primul rând, neapărat cu celeritate, pentru că nu sunt adepta ideii soluţionăm cu celeritate încălcând drepturile cetăţenilor. Nu, soluţionare cu celeritate dublată în primul rând de calitatea soluţionării acelor dosare”, a mai spus preşedintele ICCJ.

Ministerul Justiţiei a arătat că cele şase acte normative aprobate în şedinţa de miercuri a Guvernului vor asigura resursele umane şi legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistraţi şi grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Ministerul Justiţiei a precizat că în materie penală şi procesual-penală, „modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertenţe şi clarificării unor proceduri şi fac obiectul a două demersuri legislative separate”.