Misterele căderii comunismului. De ce schema sovietică de răsturnare a regimului din Bulgaria a fost mai blândă decât cea din România

La 10 noiembrie se împlinesc 28 de ani de când Nicolae Ceauşescu rămăsese ultimul şef de stat din estul Europei neschimbat de Moscova. Kremlinul mai avea o singură redută în politica sa de implementare a politicilor perestroikiste în raza sa de influenţă: România.

În seara de  9 noiembrie 1989 se ridicau barierele dintre Gemania de Vest şi cea de Est, iar o zi mai târziu, la Sofia avea loc o discretă „lovitură de palat”, unde conservatorul Todor Jivkov, în vârstă de 80 de ani, era schimbat cu omul Moscovei, perestroikistul Petăr Mladenov. Cele două evenimente, dar şi eliminarea din joc a lui Erich Honecker încă din octombrie 1989, când a fost schimbat cu preferatul lui Gorbaciov, Egon Krenz, l-au făcut pe liderul comunist de la Bucureşti să ţină şi mai tare de scaun fiind reales la cârma partidului şi a ţării două săptămâni mai târziu.

În timp ce Nicolae Ceauşescu şi Erich Honecker au fost din start adepţii unei intervenţii violente a organelor de forţă împotriva manifestanţilor, la Sofia, schimbarea lui Jivkov s-a făcut într-o discreţie totală. Performanţele economice ale ţărilor din estul Europei erau destul de scăzute, iar nemulţumirea populaţiei ajunsese la nivelul maxim. Ieşirea oamenilor în stradă părea inevitabilă. Totuşi, cum a lucrat propaganda Moscovei  la sud de Dunăre, fără a declanşa acţiuni violente?

Citeşte continuarea pe newmoney.ro