UPDATE MApN îşi face bilanţul pe 2016. Iohannis: Sunt prioritare consolidarea parteneriatului cu SUA şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu au participat marţi la autoevaluarea activităţii Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2016. Faţă de anul precedent, MApN are un buget apreciabil mărit, însă rămâne sub semnul întrebării consensul politic privind un program important de înzestrare, cel pentru patru corvete multifuncţionale, aprobat de Guvernul Cioloş la sfârşitul anului trecut.

UPDATE Preşedintele PSD; Liviu Dragnea: "Încă o dată s-a demonstrat că, atunci când fiecare dintre noi îşi îndeplineşte îndatoririle care îi revin, atât rezultatele individuale, cât şi cele colective, generează recunoştinţa şi încrederea societăţii noastre. Realizările dumneavoastră au consolidat poziţia Armatei României, ca instituţie fundamentală a statului şi acest fapt este cu atât mai meritoriu cât trebuie avut în vedere şi recunoscut cinstit că ţara noastră nu a alocat în trecut suficiente resurse materiale şi financiare astfel încât apărarea să păstreze un ritm de evoluţie asemănător cu cel înregistrat de alte forţe armate aliate", a afirmat Dragnea.

El a menţionat şi alocarea de 2% din PIB pentru Apărare. "Este o realitate care va aduce ţării noastre începând cu acest an un important surplus de capabilitate pentru a-şi consolida statutul de furnizor de securitate serios şi încredere", a afirmat el.

UPDATE Premierul Sorin Grindeanu: ”Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat România recent pentru această realizare majoră. Suntem un exemplu în Alianţă! Cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore şi activităţi de cercetare dezvoltare reprezintă peste 45% din bugetul total, procent cu mult peste valoarea de 20% din PIB recomandată la Summit-ul NATO din Ţara Galilor”, a subliniat premierul.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia asupra actualului context internaţional, caracterizat de provocări la adresa securităţii globale şi regionale "fără precedent" după sfârşitul Războiului Rece. 

"Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre", a afirmat şeful statului.

UPDATE În jurul orei 11, preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la sediul MApN, unde a fost primit cu onoruri militare. La eveniment participă şi premierul Sorin Grindeanu. Printre cei prezenţi se numără şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. 

Bugetul Apărării a fost subiect de controverse politice la începutul acestui an. Noul ministru al Apărării, Gabriel Leş, declara pe 4 ianuarie, în cadrul audierii sale pentru numirea în funcţie în comisiilor parlamentare de apărare, că MApN îşi propune să continue programele de înzestrare ale armatei, făcând referire la achiziţia avioanelor F16 şi preconizata cumpărare a patru corvete construite de către compania Damen la şantierul naval de la Galaţi. De altfel, Leş a fost secretar de stat în guvernul precedent ocupându-se în special de programele de înzestrare.

Controversele au apărut după ce Ministerul de Finanţe a făcut publică prima variantă a bugetului de stat, în care Ministerul Apărării Naţionale nu primea cei 2% din PIB, deşi era obligaţie asumată de România faţă de aliaţii din NATO. Exista însă posibilitatea ca MApN să ajungă la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, faţă de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe lângă cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apărarea ar fi putut primi, ipotetic până la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament.

La o zi după publicarea proiectului de buget, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anunţat că bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa şi a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel încât cei 2% să fie asiguraţi din credite bugetar. Liviu Dragnea a susţinut că şi, în varianta iniţială, era prevăzut acelaşi procent de 2%.

”La Apărare prevăzuseră 2% compus din 1,5% credite bugetar şi 0,5% credite de angajament care stătea în picioare în sensul că au spus că o parte din investiţii nu pot fi efectiv plătite în acest an, dar solicitarea mea şi a primului-ministru a fost foarte clară: să fie 2% pentru Apărare din credite bugetare pentru că este un angajament. Dacă Ministerul Apărării nu va fi în stare să cheltuie aceşti bani, o să vedem la vremea respectivă”, a spus Dragnea.

Tot pe 24 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a spus că va studia cu atenţie nu doar dacă este respectat angajamentul României faţă de NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

”Pentru mine un punct extrem de important va fi bugetul pe securitate naţională şi asta nu înseamnă nu doar armata. O să mă uit cu foarte mare atenţie pentru că, indiferent de jocurile politice, cu securitatea naţională nu are voie să se joace nimeni (...) Dacă intrăm în zone de revanşisme politice, am face o mare eroare”, a declarat Klaus Iohannis.

În varianta finală, adoptată de către Parlament, bugetul Apărării a crescut până la pragul de 2%. Ministrul Leş a precizat că peste 47% din buget merge către înzestrare. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei. Noul buget este în creştere cu 52% faţă de nivelul din 2016.

Efortul depus de România pentru suplimentarea alocării pentru sectorul apărării a fost apreciat pe plan extern. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, afirmă, într-o declaraţie remisă presei pe 16 februarie, că România a devenit un exemplu pentru celelalte state NATO prin alocarea a 2% din PIB, Stoltenberg salutând angajamentul ferm al României faţă de Alianţă atât militar, cât şi financiar.

”Felicit România pentru eforturile majore să crească bugetul Apărării la 2% din PIB în anul 2017. Într-o lume cu ameninţări complexe şi crescânde, avem nevoie atât de cheltuieli mai mari cu apărarea, cât şi de o împărţire mai echitabilă a poverii. România le furnizează pe amândouă dând un exemplu de urmat pentru ceilalţi aliaţi”, se arată în declaraţia lui Jens Stoltenberg.

Rămâne incertă achiziţia corvetelor preconizată de către guvernul Cioloş. Guvernul a aprobat, pe 29 noiembrie 2016, Hotărârea pentru achiziţia a patru corvete multirol, care vor fi produse la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor, precizează Guvernul.

Construcţia şi dotarea navelor se vor realiza în România, la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A, parte a Damen Shipyards Group-Olanda, care va colabora cu operatori economici din industria naţională de apărare, atât în activitatea de realizare propriu-zisă a corvetelor, cât şi în proiecte de modernizare a altor nave din dotarea Forţelor Navale Române, respectiv a celorlalte obligaţii de acţiuni compensatorii (offset) ce revin companiei olandeze. Conform procedurii specifice avute în vedere, activităţile compensatorii aferente contractului se vor desfăşura prioritar în următoarele domenii: activitatea de modernizare a altor capabilităţi ale forţelor navale române, realizarea facilităţilor de instruire, constituirea centrului de mentenanţă şi a facilităţilor de depozitare a muniţiilor în România.

Fiind vorba de un contract de achiziţie de armament cu costuri foarte mari, este nevoie de acordul Parlamentului, potrivit legii. 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, miercuri, că Guvernul Grindeanu ar trebui să anuleze Hotărârea de Guvern prin care Cabinetul Cioloş a aprobat procedura de achiziţie a patru corvete de la compania Damen întrucât achiziţia nu a fost nu aprobată de către Parlament.

”Hotărârea de Guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu că va face Guvernul şi trebuie să facă este să abroge acea Hotărâre de Guvern şi să reia procedura legală care înseamnă eventual memorandum în Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare după care să purceadă la Hotărârea de Guvern care să aibă un rezultat sau altul”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri, la Antena 3.

Potrivit liderului PSD, abrogarea HG ar trebui urmată de o analiză suplimentară a condiţiilor de achiziţie a corvetelor multifuncţionale. ”Din punct de vedere al preţului, din punct de vedere al dimensiunii offset-ului în România, din punct de vedere al utilităţii tehnicii militare respective şi din punct de vedere al poziţionării noastre strategice cu partenerii din NATO. Toate aceste elemente trebuie luate în calcul pentru că aşa face orice ţară din lume”, a mai spus Dragnea.

Fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc au dat publicităţii, joi, o declaraţie de presă în care susţin că Hotărârea de Guvern a respectat procedura legală pentru achiziţiile importante de tehnică militară întrucât actul normativ nu reprezintă un contract, ci doar stabileşte procedura de urmat.

”În conformitate cu prevederile legale existente, iniţierea achiziţiei publice ar fi avut loc numai după aprobarea condiţiilor de achiziţie de către Parlamentul României. Urmând întru totul procedura stabilită de lege, în mod transparent, Guvernul a informat Parlamentul României, căruia i-a solicitat aprobarea prin Lege a condiţiilor de achiziţie a navelor militare marine respective. În absenţa unui aviz din partea Parlamentului, Guvernul, la acea data, nu a luat nicio decizie în privinţa negocierilor, tocmai pentru că procedura legală a avizării de către Parlament nu era finalizată”, spun Dacian Cioloş şi Mihnea Motoc.

Cei doi nu contestă dreptul actualului guvern de a sista negocierile cu compania olandeză Damen pe baza unor considerente de oportunitate, însă nu invocând o nelegalitate a hotărârii adoptate de Guvernul Cioloş. ”Respingem categoric ideea că o astfel de abrogare ar putea avea ca temei nerespectarea condiţiilor legale de adoptare a Hotărării de Guvern respective. Prin anularea acestei proceduri de achiziţie, Guvernul actual trebuie să-şi asume şi că renunţă la construcţia unor nave militare în şantierele navale din România, din Galaţi şi Constanţa, unde lucrează peste 25.000 de români şi care asigura în acelaşi timp un nivel de investiţii de peste 1,6 miliarde euro”, precizează Cioloş şi Motoc.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite