Judecarea dosarului în care Omar Hayssam este acuzat de înşelăciune şi delapidare, amânat pentru 1 octombrie

Tribunalul Bucureşti a amânat pentru 1 octombrie 2013 judecarea dosarului în care Omar Hayssam este acuzat de înşelăciune şi delapidare  FOTO Adevărul

Tribunalul Bucureşti a amânat, luni, pentru 1 octombrie judecarea dosarului în care Omar Hayssam este acuzat de înşelăciune şi delapidare, alături de fratele lui Mohamad Omar, de cumnatul său, Mihai Nasture, şi încă doi parteneri de afaceri.

Omar Hayssam a fost adus luni, de la Penitenciarul Mărgineni la Tribunalul Bucureşti pentru judecarea dosarului în care procurorii DIICOT îl acuză de înşelăciune şi delapidare.

La începutul şedinţei de judecată, avocaţii Raoul Iancovici şi Carmen Omar (care este şi soţia teroristului) au spus instanţei că au fost angajaţi luni să îl apere de Omar Hayssam şi au au nevoie de un timp să studieze dosarul. Aceştia au cerut instanţei să amâne judecarea cauzei, pentru a lua la cunoştinţă ce conţine dosarul în care Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT.

Instanţa a admis cererea şi a stabilit ca discuţiile în dosar să continue în 1 octombrie.

Dosarele şi condamnările teroristului numărul 1 al României

În 30 august, Tribunalul Bucureşti a decis, în acest dosar, menţinerea măsurii arestării preventive în cazul lui Omar Hayssam.

Acesta a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

În 2 august, Tribunalul Bucureşti a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Omar Hayssam şi, în lipsă, pentru Mohamad Omar, la solicitarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti doar de avocatul lui Mohamad Omar. Instanţa a respins, în 12 august, recursul lui Mohamad Omar pe motiv că este nefondat.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo“, în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.

În dosarul „Foresta Nehoiu“, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul „Volvo“, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam, acuzat şi de răpirea jurnaliştilor români din martie 2005

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.
În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.