Inspecţia Judiciară va analiza declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu, dar şi activitatea magistraţilor care au judecat cazul Rarinca

Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va analiza activitatea magistraţilor care au anchetat şi judecat cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu. Asta după ce o instanţă a condamnat-o, iar o alta a achitat-o. Mai mult, Inspecţia va verifica şi dacă scrisoarea trimisă de către Călin Popescu Tăriceanu preşedintelui, dar şi declaraţiile acestuia au afectat independenţa justiţiei.

„Consiliului Superior al Magistraturii va sesiza  Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, ca urmare a demersurilor instituţionale ale unor reprezentanţi ai Senatului României, a afirmaţiilor publice de dată recentă ale domnului Călin Popescu Tăriceanu, în calitate de Preşedinte al acestuia, precum şi a direcţiilor de dezbatere promovate de o parte a mass-mediei”, se arată într-un comunicat al CSM.

De asemenea, potrivit sursei citate, Consiliul Superior al Magistraturii, va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei.

Ce scrisoare i-a trimis Tăriceanu preşedintelui

„Avem onoarea de a vă ruga să daţi curs următoarei solicitări pe care v-o adresăm în calitate de membri ai Senatului României şi de liberali. Permiteţi-mi mai întâi să evocăm evenimentul a cărui gravitate ne-a determinat să vă scriem. Pe 21 mai, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca. Judecătorii au constatat că aceasta a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat vreodată probe. Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă ori legături politice, a fost arestată pe nedrept şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale de către DNA, condusă de Laura Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, îşi încep senatorii scrisoarea.

Tăriceanu le acuză pe cele două de rea credinţă în cazul Marianei Rarinca şi îi cere lui Iohannis demiterea lor din funcţia de procuror-şef al DNA, respectiv din cea de preşedinte îCCJ. „Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi liberatăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi magistraţi în mod deliberat şi cu rea credinţă, se cere, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Luara Codruţa Kovesi“, sună cererea celor cinci aleşi.

Totodată, Tăriceanu îi cere lui Iohannis să sesizeze CSM pentru demararea unei anchete care să le vizeze pe Kovesi şi Stanciu. „De asemenea, vă rugăm să utilizaţi poziţia pe care o aveţi în CSM prin efectul atribuţiilor dumneavoastră constituţionale pentru a solicita Consiliului declanşarea unei anchete disciplinare pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia mai îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a activa în magistratură“, se mai arată în scrisoare.

Semnatarii vorbesc de un abuz al lui Kovesi şi al lui Stanciu în cazul Rarinca. „Există în acest moment atât suspiciunea rezonabilă, cât şi indicii temeinice că Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Procurorul Şef al DNA au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natura patrimonială“, se mai arată în scrisoarea celor cinci aleşi.

Tăriceanu se foloseşte de cazul Rarinca pentru a-i cere lui Iohannis pentru înlăturarea cătuşelor pentru corupţi.  „În final, vă rugăm Domnule Preşedinte să vă alăturaţi neîntârziat şi fără rezerve Parlamentului României în demersul acestuia de a modifica Codul de Procedură Penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocui „suspiciuni rezonabile“ prin „indicii temeinice“ ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. Avem în cazul Rarinca dovada scandaloasă şi peremptorie a modului abuziv în care unii magistraţi, chiar de la cel mai înalt nivel, recurg la practica arestului preventiv în temeiul unor bănuieli a căror rezonabilitate nu poate fi argumentată. Este acum evident că arestul preventiv nu este o temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distrufe viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi care au dreptul să se bucure de protecţia legii“, se mai precizează în sursa citată.

Mariana Rarinca, achitată după ce a fost condamnată la 3 ani de închisoare

Pe 21 mai, Curtea de Apel Bucureşti a achitat-o definitiv pe Mariana Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu. Astfel, magistraţii au schimbat sentinţa dată de prima instanţă, respectiv de Tribunalul Bucureşti, are hotărâse condamnarea Marianei Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit legii, nu mai există nicio cale de atac. Cu toate acestea, Rarinca se poate adresa la CEDO pentru a cere daune statului după ce a stat şase luni în arest preventiv, iar ulterior a fost achitată.

Ce acuzaţii i-au adus magistraţii

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au trimis-o în judecată pe Mariana Rarinca pe 1 iulie 2014. Potrivit rechizitoriului, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia.

„În schimbul nedivulgării către presă a acestor informaţii, presupus compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate suma de 20.000 de euro", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Ameninţările cu divulgarea către presă a unor informaţii presupus compromiţătoare şi cererea ca Livia Stanciu să îi dea 20.000 de euro drept compensaţie pentru "datorii" care ar fi fost plătite de Mariana Rarinca în numele soţului judecătoarei au fost transmise unei rude de-a acesteia.

„În perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit ameninţări prin intermediul unei convorbiri telefonice şi prin mesaje tip SMS. Inculpata a ameninţat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromiţătoare despre persoana vătămată şi familia acesteia. În schimbul nedivulgării a acestor informaţii compromiţătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate o sumă de bani", au precizat procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii au menţionat în actul de sesizare a instanţei că probele administrate au arătat că faptele pe care Mariana Rarinca intenţiona să le divulge cu privire la Livia Stanciu şi la membrii familiei acesteia sunt imaginare, „întrucât nici persoana vătămată, nici soţul acesteia nu au avut şi nu au vreo datorie faţă de inculpată”.