Harta salariilor din România. Care sunt angajaţii cel mai bine plătiţi şi în ce oraşe sunt lefurile cele mai mici

Harta salariilor din România. Care sunt angajaţii cel mai bine plătiţi şi în ce oraşe sunt lefurile cele mai mici

Bucureştenii sunt cel mai bine plătiţi salariaţi din România, în timp ce lefurile cele mai mici le au angajaţii din Teleorman. Cel puţin aşa indică datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică, valabile pentru anul trecut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prosperitatea angajaţilor este direct proporţională cu nivelul de dezvoltare economică a regiunilor. Astfel, în centrul şi în vestul ţării se câştigă cel mai bine. La polul opus, cele mai mici lefuri sunt în zonele considerate sărace din România.

Mai exact, datele statistice ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că nivelul salarial pe judeţe prezintă două tipologii de zone din România: unele dezvoltate, concentrate în jurul oraşelor mari şi zonelor limitrofe, unde cei mai mulţi salariaţi lucrează în mediul privat şi câştigă mai bine, şi unele slab dezvoltate, unde grosul salariaţilor sunt la stat, iar salariile sunt apropiate de minimul pe economie.

Astfel, în Capitală se câştigă cel mai bine, angajaţii având, în medie, salarii nete de peste 3.000 de lei pe lună. În clasament, bucureştenii sunt urmaţi de angajaţii din Cluj (2.684 lei), Sibiu (2,524 lei), Ilfov (2.505 lei), Argeş (2.486 lei), Timiş (2.440 lei), Braşov (2.330 lei) şi Iaşi (2.273 lei).

La polul opus, cei mai prost plătiţi salariaţi sunt în Teleorman, unde se câştigă 1.720 de lei net/lună, la jumătate faţă de cât obţin bucureştenii şi cu 27% sub media naţională. Lefuri mici sunt şi în Ialomiţa (1.789 lei), Brăila (1.801 lei), Harghita (1.808 lei), Covasna (1.817 lei), Bistriţa-Năsăud (1.841 lei), Vâlcea (1.848 lei), Giurgiu (1.861 lei), Maramureş (1.866 lei), Vaslui (1.870 lei), Sălaj (1.875 lei), Caraş-Severin (1.877 lei), Suceava (1.883 lei) şi Bihor (1.886 lei). 

Creşteri salariale

INS mai arată că, anul trecut, cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat în Argeş (în creştere cu 25% faţă de 2016), Sibiu (în creştere cu 16%), Ilfov (9%), Bucureşti (8%) şi Cluj (6%).

Dar, oficial, creşterile câştigului salarial mediu net, la sfârşitul anului trecut, se datorează acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din  profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete  cadou), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de  contracte).

Valorile  cele  mai  mari  ale  câştigului  salarial  mediu  nominal net s‐au  înregistrat  în  activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi  de servicii informatice (6.054 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante  (1.415 lei).

Gradul de calificare dictează mărimea lefurilor

Specialiştii pun diferenţele mari dintre salarii, în primul rând, pe seama nivelului de pregătire al angajaţilor. „Este vorba de cerere şi ofertă. Nivelul de expertiză al angajaţilor este foarte important. De exemplu, în avocatură: În Teleorman sunt numai birouri locale de care nu a auzit nimeni. Cele mai profesionale servicii şi, implicit, cele mai scumpe sunt în oraşele mari, precum Capitala. În zonele economice dezvoltate sunt concentraţi cei mai puternici angajatori. Decision-making-ul (personalul unei companii cu rol de decizie n.r.) din marile companii, bănci, este concentrat aici. Aceste companii plătesc foarte bine“, a explicat, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Gabriel Biriş. Pe de altă parte, precizează specialistul, un alt factor determinant pentru nivelul salariilor este costul de viaţă.

„În Teleorman, poţi să trăieşti cu 1.700 de lei, în Bucureşti este însă mult mai greu. Dar cu cei 1.700 de lei trăieşti mai bine în Teleorman decât cu 3.000 în Capitală. În localităţile mici, chiriile sunt mult mai mici, preţul caselor este mai mic. Situaţia nu este specifică numai României. În Elveţia, de exemplu, în cantoanele mai puţin dezvoltate, salariile sunt la jumătate decât cele din Geneva şi Zurich“, a mai spus Gabriel Biriş.

Sociolog: Este un cerc vicios

La rândul său, sociologul Mircea Kivu arată că angajatorii vin acolo unde găsesc personal calificat.

„Firmele nu recrutează întotdeauna personalul din zonele în care costul vieţii este mai ieftin, iar salariile sunt mai mici. Determinant este gradul de calificare a forţei de muncă. Angajatorii vin acolo unde găsesc personal calificat. Bineînţeles, mai sunt şi alte criterii, cum ar fi calitatea infrastructurii sau a serviciilor. Se ţine cont şi de mediul economic mai favorabil. Într-o zonă cu o activitate economică mai intensă, firmele se descurcă mai uşor. Este şi un cerc vicios. Angajatorul ar vrea să aibă costuri mai mici, dar merge totuşi în centrele mari, unde totul este mai scump, de la chirii pentru sedii, la salarii“, a punctat sociologul.

Ce vor căuta companiile în 2018

Experienţa îşi va spune cuvântul în piaţa muncii în acest an. Spre deosebire de anii precedenţi, când companiile erau dispuse să angajeze candidaţi aflaţi la început de drum, acestea se vor orienta în 2018 spre cei cu experienţă, care cunosc cel puţin două limbi străine şi care sunt dispuşi chiar să treacă printr-o reconversie profesională. Aşa susţin specialiştii în recrutare, care notează că salariile din privat nu vor creşte foarte mult în acest an, asta în ciuda modificărilor făcute de Guvern la început de 2018.

Va exista însă o tendinţă a candidaţilor de a merge spre domenii total diferite de cele în care s-au pregătit. Şi nu este vorba doar de candidaţii cu studii superioare, ci şi de cei cu studii medii sau minimale. „Este nevoie să lase la o parte comoditatea, dacă într-adevăr vor să se angajeze şi să fie angajaţi şi trebuie să se îndrepte către alte profesii şi către alte locuri de muncă. Tot în 2018, o parte din tineri vor merge pe cont propriu şi vor face antreprenoriat. Această idee apare tot mai des în rândul tinerilor, care sunt şi dispuşi să-şi dea o şansă”, a completat Gabriel Chicioreanu.

Totuşi, printre domeniile clasice în care se vor face angajări masive în acest an se numără domeniul IT, unde salariile se vor menţine în continuare la un nivel foarte ridicat faţă de restul profesiilor. De asemenea, se vor face angajări în domeniile deficitare, respectiv maiştri, confecţioneri, industrie. „Medicina va fi în continuare la mare căutare. Doar în Coasta de Azur sunt peste 1000 de medici români. Iar Franţa, Belgia şi Anglia sunt state în care tinerii medici emigrează”, a precizat specialistul în recrutare.

Chicioreanu afirmă că în mediul privat lefurile vor fi dictate de cerere şi ofertă. Şi prea puţine vor evolua în sus, notează consilierul în carieră. „Salariile din privat vor fi date de cerere şi ofertă. Nu cred că vor fi fluctuaţii foarte mari de salarii în sus. Ţine şi de domeniu, şi de companii. Pentru tinerii absolvenţi vor fi posturi de 2.000 - 3.000 de lei, iar cei din IT vor lua salarii mari, trecute de 4.500 de lei”, a punctat Chicioreanu.

Iar în ceea ce priveşte recrutarea, anul 2018 vine cu câteva schimbări. Candidaţii care cunosc limbi străine exotice au un avantaj faţă de ceilalţi, dar, înainte de toate, posibilitatea lor de a-şi schimba locul de muncă pentru un altul mai bun va fi dată de experienţă.

citeste totul despre: