FACIAS: Decizia CCR nu atrage automat anularea amenzilor primite de români în timpul stării de urgenţă. Cetăţenii trebuie să se adreseze instanţelor de judecată

Imagine: Adevărul

Românii care au fost amendaţi pentru încălcarea ordonanţelor militate se pot adresa instanţelor de judecată până la 30 mai pentru contestarea sancţiunilor în urma deciziei CCR de neconstituţionalitate, transmite un comunicat al Fundaţiei pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS).

Actul normativ prin care guvernul a introdus amenzi între 20.000 şi 200.000 pentru nerespectarea ordonanţelor militare şi a condiţiilor de ieşire din case în perioada stării de urgenţă a fost declarat neconstituţional de către magistraţii CCR. 

FACIAS transmite tuturor cetăţenilor care considera că au fost în mod abuziv amendaţi în perioada stării de urgenţă, pentru încălcarea prevederilor din ordonanţele militare, că pot contesta aceste amenzi, în instanţă, până pe data de 30 mai 2020, porivit unui comunicat al Fundaţiei remis „Adevărul”.

„FACIAS atenţionează că decizia Curţii Constituţionale a României, care a stabilit că amenzile date în conformitate cu prevederile ordonanţelor militare sunt neconstituţionale, nu atrage automat anularea acestora. Contestaţia împotriva procesului verbal al contravenţiei poate fi contestat în instanţă doar până la data de 30 mai, respectiv 15 zile de la încheierea stării de urgenţă”, se arată în comunicat.

Cei care au contestat deja amenzile pot acum folosi în instanţă şi decizia CCR, mai arată FACIAS. La fel, cei care au plătit deja amenzile pot să le conteste şi, în cazul în care vor avea câştig de cauză, urmează să îşi recupereze banii de la stat.

Avocat: termenul de 15 zile nu s-a scurs, el a fost suspendat

Pe de altă parte, avocatul Adrian Cuculis arată că termenul de 15 zile nu s-a scurs niciodată, el a fost suspendat prin Decretul preşedintelui de instituire a stării de urgenţă.

„Vreau să repet: termenul acela de 15 zile nu s-a scurs niciodată, el a fost suspendat prin Decretul preşedintelui de instituire a stării de urgenţă. Absolut toţi cei amendaţi vor putea să deschidă aceste procese. Cei care care au plătit deja aceste amenzi, s-au considerat vinovaţi şi au foost de acord să plătească cuantumul la jumătate din amenda primită să ştiţi că şi pentru ei este exact aceeaşi situaţie. Chiar dacă ai plătit amenda nu înseamnă că îţi este retras în mod automat dreptul de a o coontesta în instanţă. Nicidecum. Şi ei vor putea să deschidă o plângere contravenţională (...) şi, după ce se va anula acel proces-verbal (pentru că aici îmi este teamă) statul român va trebui să plătească toţi banii respectivi înapoi”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

MAI: Aproximativ  300.000 de români, amendaţi

Potrivit datelor MAI, 300.000 de români au primit amenzi pe parcursul stării de urgenţă, pentru nerespectarea măsurilor impuse prin Ordonanţele militare.

„Dacă astăzi Curtea Constituţională constată aşa cum am spus noi neconstituţionaliteta textului de lege e, ca să zic aşa, un ajutor pentru judecători, dar nu prin acest fapt se pot anula amenzile. Adică fiecare în parte din cei amendaţi – şi sunt vreo 300.000 – trebuie să meargă la instanţa de judecată. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc la cât sunt de aglomerate instanţele noastre, că dintr-o dată s-ar putea trezi cu zeci de mii, dacă nu chiar sute de mii de astfel de contestaţii”, a declarat şefa instituţiei Avocatul Poporului Renate Weber, la Digi24.

Ce scrie în sesizarea Avocatului Poporului

Avocatul Poporului (AP), instituţie condusă de Renate Weber, a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR), cu o serie de critici legate de neconstituţionalitea unor prevederi care îi permit preşedintelui să legifereze în perioada stării de urgenţă. Însă, un alt punct criticat de instituţia Avocatului Poporului o reprezintă şi amenzile contravenţionale instituite prin ordonanţele militare. 

 „Din analiza întregului act normative, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lege (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie  să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituţia condusă de către Renate Weber.