Suspiciuni de plagiat în teza de doctorat a fostului secretar de stat din Ministerul de Interne Florea Oprea
0
Pasaje întregi din teza de doctorat a chestorului Florea Oprea, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, sunt identice cu texte din articole de specialitate, suporturi de curs sau materiale pentru simpozioane publicate anterior, fiind preluate de la alţi autori, inclusiv texte care încep cu formularea “în opinia noastră”.
Cea mai mare parte a textelor preluate aparţin chiar conducătorului său de doctorat, Costică Voicu. Deşi lucrarea susţinută la Academia de Poliţie este publicată în 2010, în text se face referire la anul 2009 la timpul viitor. Teza de doctorat este deja în atenţia Comisiei de etică a Academiei de Poliţie, care urmează să transmită un punct de vedere Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Florea Oprea a susţinut teza de doctorat şi a obţinut titlul de doctor în anul 2010, la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza” din Capitală. Conducătorul său de doctorat a fost Costică Voicu, fostul şef al Poliţiei Române în 1996, fost rector al Academiei de Poliţie între 2000 şi 2008, în prezent şeful Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor (International Police Association - IPA) - Secţia România.
Teza de doctorat susţinută de Florea Oprea are 344 de pagini şi conţine pasaje vaste disponibile pe internet. Primul capitol, care poartă titlul “Consideraţii asupra criminalităţii afacerilor în Uniunea Europeană”, este identic cu un articol publicat în 2009, cu un an înainte, în Revista de Investigare a Criminalităţii, de către conducătorul său de doctorat, Costică Voicu. Până şi titlul articolului de specialitate coincide cu titlul primului capitol al tezei de doctorat a lui Florea Oprea.
Textul din teza de doctorat care este identic la virgulă cu cel publicat cu un an înainte curge până la pagina 17 a tezei de doctorat. De acolo urmează un alt text care coincide cu suportul de curs pentru masteranzi al lui Costică Voicu, publicat în 2010, cu titlul “Strategia de Securitate a Uniunii Europene”.
Chiar şi opiniile din cele două texte coincid într-o formulă copy/paste.
“În opinia noastră, excesul de independenţă operaţională la OLAF şi departamentelor corespondente din statele membre blochează cooperarea acestora cu Europolul şi Eurojust, respectiv cu structurile specializate ale poliţiei şi parchetului din ţările member, accentuând vulnerabilităţile”, este unul dintre pasajele identice din cele două lucrări.
În varianta lui Florea Oprea diferă doar cele două cuvinte de la final, respectiv “accentuînd vulnerabilităţile”, scris cu "î", faţă de articolul publicat de Costică Voicu, în condiţiile în care, în restul lucrării textul este scris cu "â".
Primul text pe care aplicaţiile software antiplagiat l-au identificat drept original este la pagina 36 şi are trei rânduri: “În opinia noastră, fără o reglementare chirurgicală a fluxurilor de capital într-o perioadă când întreaga lume economică şi financiară agonizează va conduce inevitabil la haos şi neîncredere, accentuând dezechilibrele”, se arată în teza de doctorat a lui Florea Oprea.
După cele trei rânduri urmează un nou text care apare în suportul de curs pentru masterat al lui Costică Voicu. Şi de această dată sunt identice inclusiv textele care încep cu "în opinia noastră…”.
Până la pagina 75 a lucrării de doctorat, textul este identic, cu unele diferenţe în aranjarea pasajelor. De la pagina 96, din nou apar texte care există şi în alte surse. De aici apare un pasaj publicat de Ministerul Integrării Europene despre proiecţiile de buget ale Uniunii Europene. Interesant este că, deşi Florea Oprea publică lucrarea în 2010, făcea referire la anul 2009 la timpul viitor.
Un alt fragment de text identic cu cel din teza lui Florea Oprea este publicat în 2010 de Constantin Duvac în Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, cu titlul “Deturnarea de Fonduri din Bugetul Uniunii Europene. De asemenea, în aceeaşi manieră este inclus în conţinutul tezei de doctorat şi suportul pentru simpozionul “Instituţii Juridice Contemporane în Contextul Integrării României în Uniunea Europeană”, din 2008, al Facultăţii de Drept a Universităţii Româno-Americane, publicat de Editura Pro Universitaria.
Daniel Torje, rectorul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", a declarat pentru News.ro că teza de doctorat a lui Florea Oprea este în atenţia Comisiei de etică a instituţiei, al cărei punct de vedere urmează să fie transmis Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).
"Toate suspiciunile care apar în legătură cu tezele de doctorat vor fi analizate în Comisia de etică. Comisia de etică va emite un punct de vedere, care va merge la comisia de specialitate din CNATDCU. (...) Lucrarea domnului Florea Oprea este în analiza Comisiei de etică", a spus Daniel Torje.
Cine este Florea Oprea
Chestorul principal de poliţie Florea Oprea a avut, în Ministerul Afacerilor Interne, o ascensiune profesională fulminantă din 2010, de când a obţinut titlul de doctor. De la şefia Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov a ajuns inspector-general adjunct al Poliţiei Române, apoi secretar de stat în MAI pe ordine publică şi subsecretar de stat în acelaşi minister. S-a făcut remarcat în fruntea ministerului după ce le-a cerut jandarmilor să adopte o atitudine fermă faţă de protestatarii de la Pungeşti care se opuneau fracturării hidraulice şi exploatării gazelor de şist ale firmei Chevron.
În februarie 2016, Florea Oprea a fost eliberat din funcţie la solicitarea ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă.
Până la ora transmiterii acestui articol nici chestorul Florea Oprea şi nici coordonatorul său de doctorat, Costică Voicu, nu au putut fi contactaţi. În cazul în care se dovedeşte că ar fi vorba despre un plagiat coordonatorul lucrării de doctorat răspunde în solidar cu doctorandul, fiind considerat coautor al tezei.
Doctorii Academiei de Poliţie
Şcoala doctorală a Academiei de Poliţie se află în plin proces de evaluare din partea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS) pentru 2016-2020. În funcţie de acestă acreditare se pot face sau nu abilitările pentru doctorate.
Anul 2010 a fost unul dintre cei mai buni pentru Şcoala Doctorală de la Academia de Poliţie din punctul de vedere al numărului de personalităţi care au obţinut titulatura de doctor. Printre ei se numără Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, chestorul Bogdan Despescu, actualul şef al Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, fostul şef al Poliţiei Române, Ion Aron, fostul şef al Poliţiei Braşov, pensionat după scandalul cu Marian Godină, şi Bogdan Peter Tănase, şeful Administraţiei Lacuri, Parcuri, Agrement din Primăria Capitalei.
News.ro a obţinut lista celor care au obţinut doctorate la Academia de Poliţie începând din 1995. O bună parte dintre cei care au obţinut calitatea de doctor sunt personaje controversate, unele condamnate pentru diverse infracţiuni sau cercetate penal.
Printre doctorii care au avut de-a face cu legea penală se numără fostul senator Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare alături de omul de afaceri Costel Căşuneanu, un alt doctor al Academiei de Poliţie. Pe listă se mai află şi fostul deputat William Brânză, cercetat pentru evaziune fiscală, fostul lider de sindicat Marius Petcu, care execută la Jilava o pedeapsă definitivă de şapte ani de închisoare pentru fapte de corupţie, fostul procuror general adjunct al României, Marcel Sâmpetru, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, Adrian Bărăscu, fostul şef al Oficiului de Protecţia Martorilor, trimis în judecată de DNA, sau Bogan Buzăianu, patronul Energy Holding, al cărui nume apare în ultimul dosar al Elenei Udrea.
Se încarcă comentariile...
