DNA a obţinut la Curtea Constituţională desecretizarea în instanţe a probelor SRI. Informaţiile nu mai pot fi ţinute la secret

Foto MEDIAFAX

Curtea Constituţională a dat dreptate Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a stabilit că judecătorii pot da acces la informaţii clasificate dacă acestea ar ajuta la aflarea adevărului. Decizia de a refuza acces la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător, a stabilit Curtea Constituţională, care a dezbătut, joi, o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Curtea Supremă la cererea DNA.

Instanţele sunt cele care trebuie să decidă asupra desecretizării informaţiilor clasificate care îi sunt aduse ca probă, a decis Curtea Constituţională. 

Potrivit prevederilor în vigoare ale Codului de Procedură Penală, eventuala desecretizare este acum la discreţia „autorităţii emitente”. De asemenea, CCR a admis parţial şi o excepţie ridicată de Tribunalul Dolj, clarificând că, în cazul în care probele nu pot fi desecretizate, ele nu sunt doar „excluse” ci eliminate complet din dosarul cauzei, potrivit site-ului romaniacurata.ro.

Decizia CCR vine să clarifice situaţia în care probe venite de la serviciile secrete ajung pe masa procurorului şi judecătorului dar nu pot fi puse la dispoziţia celui judecat sau a apărătorului său, din cauză că aceştia din urmă nu au dreptul de acces la informaţii clasificate.

Curtea arată, în motivare, că soluţia legislativă criticată condiţionează folosirea informaţiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esenţiale pentru soluţionarea procesului penal şi cu privire la care apreciază incidenţa dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorităţii publice care a clasificat informaţia (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informaţii. Or, protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului şi faţă de garanţiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părţilor din procesul penal, decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege.

"Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real şi justificat de protecţia unui interes legitim privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau siguranţa naţională, iar decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător", motivează CCR.

De altfel, Curtea a reţinut că însăşi Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin.(4), că ”Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispoziţiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale [n.n. Clasificate] în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puţin, obiectul controlului judiciar”.

Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art.352 alin.(11) şi (12) din Codul de procedură penală contravin dreptului la un proces echitabil, precum şi principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi.

Decizia este definitivă şi va fi comunicată celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală – Judecătorul de cameră preliminară.

Legea privind protecţia informaţiilor clasificate a ajuns la CCR dupa ce magistraţii instanţei supreme s-au sesizat din oficiu, în procesul în care omul de afaceri Dinu Patriciu a acuzat SRI de interceptarea ilegală a telefoanelor sale.