DIICOT: 18 membri ai reţelei „Academia Infractorilor Români“ au fost trimişi în judecată

Procurorii au dispus trimiterea în judecată a 18 membri din reţeaua criminală autointitulată "Academia Infractorilor Români", specializată în jafuri armate la magazine de lux din Europa, unde au provocat un prejudiciu de aproximativ 8,5 milioane euro, informează DIICOT.

În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracţiuni, din care 27 infracţiuni de tâlhărie comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria, Danemarca şi două infracţiuni de furt calificat comise în Andorra şi Marea Britanie, potrivit unui comunicat de presă DIICOT, scrie Agerpres. 

Astfel, au fost deferiţi justiţiei pentru constituire, aderare şi sprijinire de grup infracţional organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire următoaree persoane: Adrian Botez (fost Lazăr), Vasilică Popa (fost Purice), Florin Savu, Andreea Niţă, Gabriela Chirilă, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Cosmin Munteanu, Alexandru Pădurean, Constantin Mihai, Daniel Diţă, Bogdan Movilă, Ionuţ Ispas, Andrei Rusu, Constantin Bostan, Alexandru Martiniuc, Adrian Chindea, Laurenţiu Ursu.

Reţeaua a fost concepută în 2011, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider (comandant suprem), identificat în persoana lui Adrian Botez zis "Ţâţă", şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, cu grad de "ofiţer".

Ultimul eşalon era cel compus şi membrii executanţi, fiind vorba de tineri, atât minori, cât şi majori, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ. De regulă, aceştia veneau din familii fără posibilităţi financiare, din orfelinate, alţii aveau antecedente penale, fiind dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei. În schimbul executării jafurilor, aceştia primeau sume modice în raport de sumele de bani câştigate eaua criminală prin comiterea infracţiunilor.

DIICOT precizează că Adrian Botez a pus bazele acestei organizaţii criminale în 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalţi co-inculpaţi au fost arestaţi, pe numele său fiind emis (9 mai 2011) un mandat de arestare preventivă în lipsă şi dat în urmărire generală. Iniţial, Adrian Botez şi persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracţiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracţie din diverse centre comerciale din ţările vest europene.

Ulterior, susţin procurorii, el a regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutaţi pe care îi instruia pentru jafuri în plină zi. Conform DIICOT, au fost imitate metodele folosite de celebra grupare infracţională Pink Panters, apărută în spaţiul fostei Iugoslavii. Metodele folosite sunt violenţă şi ameninţare, infractorii bazându-se pe şocul celor atacaţi, reuşind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe în valoare de milioane de euro.

"Regulamentul Academiei"

Mai departe, procurorii explică despre grupare, că aceasta "s-a structurat şi s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la 'codificarea' regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit 'Regulament al Academiei', având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de 'contract secret de muncă', precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la 'judecata' la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează. Fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în 'Comisia Membrilor' — comisia fiind compusă din 'comandantul suprem', 'avocatul' celui acuzat, 'contabilul Academiei', precum şi 'ofiţer în rezervă, peste 50 ani', 'ofiţer care a executat peste 10 ani', 'ofiţer activ cu vechime de 5 ani'".De asemenea, se mai arată în comunicatul DIICOT, membrii cu gradul de "ofiţer", care au acţionat în cadrul grupării cinci ani, puteau să îşi întemeieze o mică Academie, pe care s-o controleze singuri, dar cu acordul şi cu susţinerea "grupării mamă". Astfel, anchetatorii au constatat că s-au desprins două fracţiuni din gruparea-mamă. Prima s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, care împreună cu alţi membrii sunt deja cercetaţi şi condamnaţi în Croaţia pentru tâlhărie, iar a doua a acţionat independent şi ai cărei o parte dintre membri sunt cercetaţi în stare de arest preventiv în Marea Britanie.

Cum erau antrenaţi membrii grupării criminale

Noii recruţi erau antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau duşi în aceste imobile cu saci negri pe cap. Erau amprentaţi, li se întocmeau dosare personale şi li se luau probe ADN. Mai mult, în aceste dosare erau menţionate numele membrilor familiei şi datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor şi chiar ale prietenelor. De asemenea, erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau. Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, iar programul de pregătire dura 90 de zile.

"Noii recruţi erau instruiţi în amănunt cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în 'casele de antrenament' şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să reţină date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova, pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte, de un anumit fel şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor, etc.", se arată în comunicatul DIICOT.

Noii membri trebuiau să înveţe repede tehnicile de jaf: să se echipeze/dezechipeze de "hainele de muncă", să spargă uşile şi vitrinele, să adune/culeagă obiectele fără a lăsa niciun fel de urme ADN, papilare, etc.  Când acţionau, membrii grupării ştiau exact magazinele de lux în care trebuiau să intre şi măsurile de protecţie ale acestora. Erau pregătite din timp posibilităţile de atac, traseele de fugă, niciodată nu se foloseau pentru fugă autoturisme. De asemenea, era cunoscut din timp locul unde puteau fi lăsate sau îngropate temporar bijuteriile furate, tabăra infracţională fiind stabilită întotdeauna la periferia acestor oraşe.

Jafurile erau comise atât pe timpul zilei cât şi pe timp de noapte, fiind folosite inclusiv cocktail-uri molotov pentru pătrunderea în magazine. Au fost jefuite în acest fel magazine de pe teritoriul Marii Britanii, Italiei Franţei, Austriei, Belgiei, Germaniei, Olanda şi Andorra.

Fiecare atac dura 60 de secunde, iar cineva stătea la uşă pentru a cronometra. Fiecare membru al grupării avea un rol bine stabilit.  Se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe „Pantera roz”.

Ulterior, toată marfa şi toate sumele de bani pe care le-au obţinut membrii grupării au fost aduse şi investite în România. În momentul în care un membru al grupării era capturat, acesta comunica întotdeauna cu liderul grupării prin scrisori adresate familiei sale în care era folosit un limbaj codificat prin care liderul era atenţionat cu privire la greşelile comise care au dus la capturarea sa, la greşelile  eventuale ale colegilor de echipă şi la participanţii rămaşi în libertate pe teritoriul acelui stat.

De asemenea, liderul grupării era asigurat întotdeauna de tăcerea celui care era capturat. Gruparea funcţiona după legea „Omerta”: nu văd, nu aud, nu vorbesc.

"Autorii jafurilor, în marea lor majoritate, au aplicat regulile învăţate în Academie, aşa încât au refuzat orice fel de colaborare cu organele judiciare atât străine, parţial şi cu cele române, susţinând 'poezia' = 'sunt minor, orfan, drogat, îmi pare rău etc.'. Acest comportament generalizat adoptat de toţi membrii grupării arestaţi în străinătate are la bază perioadele de pregătire anterioare comiterii faptelor la care au luat parte, în care au fost instruiţi ca în cazul în care sunt arestaţi să nu dea niciun fel de declaraţii, să-şi declare alte identităţi decât cele reale, cu precădere datele unor persoane din Republica Moldova, să se declare minori etc.", se mai arată în comunicat.

Ancheta procurorilor a fost realizată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate. În cadrul anchetei, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între România şi Marea Britanie, extins prin act adiţional şi cu Belgia.nÎn cauză au fost instituite măsuri asiguratorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.