Cum erau educaţi membrii „Academiei Infractorilor Români“

Anchetatorii au dezvăluit noi informaţii despre cum erau recrutaţi membrii celei mai de temut bande de hoţi autointitulată „Academia Infractorilor Români”, dar şi ce cuprindea „Regulamentul Academiei”. Potrivit mărturiilor unor foşti membri ai bandei care au acceptat să dea declaraţii în faţa procurorilor, noii recruţi erau ademeneţi cu autoturisme scumpe, bani, dar şi cu serviciile sexuale ale unor prostituate de lux.

Pentru că proveneau din familii dezorganizate, din orfelinate sau pentru că aveau antecedente penale în cazier, aceştia acceptau relativ repede să facă parte din banda lui Adrian Botez zis „Ţâţă” .  

Fiecare nou membru era dator să depună un „jurământ de credinţă” faţă de grup şi lider şi să accepte deciziile luate de acesta.

Tehnici infracţionale şi bune maniere

Regulile după care se ghidau membrii grupării erau strânse într-un cod intitulat „Regulament al Academiei Infractorilor Români”. În primul rând, aceştia erau informaţi că: „Azi regulile sunt grele, în timp te vei obişnui cu ele. Regulile sunt pentru binele tuturor, pentru a ne proteja libertatea, sănătatea şi tot ce iubim. În timp te vei obişnui cu noua ta familie (academie), cu toţii ne-am obişnuit (cu răbdare vei reuşi). Respectul se câştigă în timp prin muncă. Rezistă să stai departe de ceea ce iubeşti azi (familie, iubită şi tehnologia modernă)”.

Regulamentul amesteca tehnici infracţionale cu regulile de bune maniere. Mai exact, membrii grupării nu aveau voie să ţină mâinile în buzunare, să se aşeze sau să fumeze în prezenţa superiorilor, fără permisiunea acestora.

„După primirea unui ordin, se răspunde cu «am înţeles». Orice glumă este interzisă, nu vorbeşti urât, nu bârfeşti (nu deranjezi pe nimeni nici cu gândul). Salutul este un semn de respect, politeţe şi onoare. Membrul este obligat să salute în orice împrejurare (exceptând atunci când e în misiune). Vorbeşti doar când eşti întrebat şi răspunzi numai cu adevărul. Aplici comportament civilizat. Nu ai voie să atingi niciun bun care nu îţi aparţine (telefon, laptop, bani). (...) La terminarea stagiului de pregătire, obţii gradul meritat după calităţile individuale şi notele obţinute la Academie”, se arată în Regulament. 

O importanţă deosebită se acorda igienei zilnice: „tuns, bărbierit, spălat pe dinţi, unghii, sub braţ, picioare ori de câte ori este nevoie. Chiloţii şi şosetele se spală zilnic”, mai este specificat în Regulament. Totodată, membrii nu aveau voie să aducă în Academie boli venerice. „Foloseşte prezervativul şi nu da un obiect intim nimănui”, precizează codul. 

Din această grupare nu lipsesc nici sfaturile de viaţă. Astfel, Adrian Botez îşi îndemna discipolii să aibă moralitate: „Respectă-ţi familia doar dacă merită sau orice om care ţi-a făcut bine atunci când erai la greu. Iar cei care ţi-au făcut rău, iartă-i sau judecă-i, rămâne la aprecierea ta”I

Grupare cu structură piramidală

Interlopul Adrian Botez şi-a organizat reţeaua criminală pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de un „ofiţer“. Ultimul eşalon era cel de execuţie. Aceştia din urmă erau instruiţi timp de 90 de zile în case conspirative despre cum să jefuiască un magazin de lux în 60 de secunde.

Ce mai spune „Codul”

Gruparea îşi desfăşura activitatea după un cod cu reguli stricte ce nu trebuia încălcate în nicio împrejurare. Această „Biblie” era formată din 15 pagini, fiind structurată pe mai multe capitole.

Pentru a putea face parte din grupare viitorii membrii trebuiau să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 26 ani, să aibă minim 55 de kilograme, înălţimea cuprinsă între 1,60 şi 2,00 metri şi să fie apţi medical. Excluşi din start sunt, potrivit codului, sezonierii, fricoşii, turnătorii, drogaţii, alcooliştii, jucătoriii de jocuri de noroc, homosexualii şi pedofilii.

De asemenea, în regulament este trecut şi faptul că membri trebuie să fie atenţi la tot ce se întâmplă în jurul lor, să memoreze toate discuţiile, să fie atenţi la tot şi orice li se spunea şi să „bage la cap chiar şi atunci când dorm”.

În momentul în care mergeau să dea o spargere, aceştia trebuiau să respecte „regulamentul stupului”. Concret, aceştia nu aveau voie să facă galagie („muzică, râsete, ţipete”), dar nici nu aveau voie să fure din vecinătatea locului unde stăteau. Mai mult, actele, hainele şi sculele pentru „muncă”, trebuiau să fie îngropate la distaţă mare de locule unde stăteau. 

De asemenea, aceştia îşi făceau gropi inclusiv pentru a-şi face nevoie persoanele, dar şi pentru a îngropa chiştoacele pentru a nu putea fi luate probe ADN.

Alergări de câte 10 kilometri pe zi

„Studenţii” nu aveau voie să lipseasă niciodată de la antenamentele zilnice care presupuneau: alergare câte 10 kilometri, minim 200 de flotări, minim 200 de genoflexiuni, luat poziţii de culcat la comandă (prin surprindere), antrenamente vizavi de muncă (baros, ciocan, cules, viteză, deghizare, arme), rapiditate la deghizări, improvizare pe loc, în 10 secunde, din mers şi punerea hainelor în pungp, mersul pe stradă (Autobuz, metrou, tramvai, etc), urmăriţi să scape de detectivii noştri pe teren (prin surprindere), regizare anchete şi explicat cursul ei (în faţa unui avocat, procuror, judecător), dar şi alte metode la alegerea „ofiţerului”.

„Ofiţerul trebuie să mereu să facă încălzirea şi să aplice antrenamente fără milă, dar să fie foarte atent la capacitatea fiecărui membru şi să nu recurgă la extreme (efortul se face treptat) să nu facă stop cardiac din cauza efortului depus. Antrenamentele se desfăşoară în casă, pădure, pe stradă, etc.”, se arată în „codul” Academiei

Cum acţiona „Academia infractorilor români”

14 membri au fost arestaţi preventiv

Paisprezece membri ai grupării au fost arestaţi preventiv, pe 24 aprilie, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Gruparea, compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, acţiona precum cele din filmele de acţiune. Mai exact, persoanele recrutate erau antrenate, coordonate şi controlate special pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri de pe teritoriul Uniunii Europene şi să le jefuiască în 60 de secunde.

Persoanele recrutate în „Academia infractorilor români“ nu ştiau unde au loc antrenamentele

Membrii acesteia erau antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau duşi în aceste imobile cu saci negri pe cap. Erau amprentaţi, li se întocmeau dosare personale şi li se luau probe ADN. Mai mult, în aceste dosare erau menţionate numele membrilor familiei şi datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor şi chiar ale prietenelor. De asemenea, erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau.

Din documentele procurorilor reiese că „noii membri erau instruiţi conform regulamentului grupării cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor, în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în casele de antrenament şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să îşi dea date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor”.

Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, iar programul de pregătire dura 90 de zile.

Aceasta a precizat că „Academia infractorilor români” figura în cod ca înregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT.

Botez, liderul grupării „Academia infractorilor români“, condamnat la 10 ani de închisoare, eliberat din „greşeală” 

Liderul reţelei ar fi interlopul Adrian Marin Botez, prins pe 16 ianuarie 2015 după ce a fost căutat mai mult de şase luni, după ce fusese eliberat din Arestul Capitalei, deşi tocmai primise o condamnare la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la Arestul Central al Capitalei a venit o minută de la Curtea Supremă în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Asta pentru că acesta a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Prins în apropierea Curţii Supreme

Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera".

Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea Curţii Supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

VIDEO „Academia infractorilor”, gruparea de hoţi români care dădea o spargere în 60 de secunde, coordonată din închisoare

„Academia infractorilor români”, reţeaua formată din crema hoţilor români, care în ultimii doi ani ar fi furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa, a fost destructurată de DIICOT. Gruparea, coordonată de interlopul Adrian Botez, condamnat la 10 ani de închisoare, era organizată după reguli militare stricte, aceştia având un regulament strict de funcţionare.