De ce se revoltă judecătorii împotriva membrilor CSM? Războiul din justiţie pe înţelesul tuturor
0
Surse din cadrul CSM au dezvăluit pentru “Adevărul” miza scandalului de la CSM. “Adevărul” face o radiografie a războiului dintre magistraţi.
La început au fost alegerile. Primul pas.
• Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a adunat în plen vineri, pe 4 ianuarie, pentru a-şi alege noua conducere.
• Cu 10 voturi pentru şi opt împotrivă, procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă în fruntea CSM-ului.
• Pentru funcţia de vicepreşedinte a candidat, într-o primă fază, judecătorul Alina Ghica. Candidatura i-a fost respinsă iscând mai multe controverse în interiorul Consiliului.
• Cristi Danileţ s-a gândit să deblocheze situaţia şi a candidat şi el pentru această funcţie. Dar plenul a fost amânat pentru lipsă de cvorum... Şi de aici a început războiul.
Intră în scenă asociaţiile de magistraţi din România. Pasul 2.
Judecătorii de la instanţele din ţară, majoritatea membri în Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), au demarat procedura de revocare a judecătorilor din CSM motivînd lipsa de transparenţă a procesului de votare şi faptul că nu se simt reprezentaţi corespunzător de către aceştia.
Victime: Alina Ghica, Cristi Danileţ, Adrian Toni Neacşu, Nicolae Horaţius Dumbravă şi Alexandru Şerban.
Potrivit legii, membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor.
Start vot! Pasul 3
Gheaţa a fost spartă de judecătoria Râmnicu-Vâlcea care a convocat adunarea generală luni, 7 ianuarie, şi a votat cu două treimi pentru revocarea lui Cristi Danileţ. A urmat Curtea de Apel Cluj care a votat revocarea Alinei Ghica, iar apoi Piteştiul care a cerut revocarea magistraţilor Alexandru Şerban şi Toni Neacşu. A urmat o sarabandă de adunări generale la instanţele de judecată din ţară unde s-a votat revocarea membrilor CSM. Toate rezultatele vor fi centralizate de instanţele pioniere, acolo unde s-a votat prima dată revocarea “victimelor”.
De exemplu, un număr de 43 de instanţe s-au pronunţat deja pentru revocarea judecătorului Danileţ din CSM
Miza conflictului. Ce cred membrii CSM?
Ce spune SURSA 1.
Un judecător din cadrul CSM a declarat pentru “Adevărul” că magistraţii care îi cer revocarea au mai multe frustrări, dar nu crede în influenţa baronilor locali asupra instanţelor din teritoriu, aşa cum a scris presa zilele trecute. În opinia judecătorului, acţiunea de revocare este motivată în trei puncte:
1. "Iniţiatorii revocării noastre au pierdut la fostele alegeri din CSM. Judecătorul Mădălina Afrăsinei (Tribunalul Bucureşti) sau judecătorul Gabriela Baltag (Tribunalul Neamţ) au candidat la CSM şi au pierdut. Mai sunt mulţi ca ei. În plus, judecătoarea Viorica Costiniu, preşedinte de onoare a AMR a fost mereu în opoziţie faţă de oricine ar fi condus CSM sau Ministerul Justiţiei.
2. O altă frustrare este că un procuror a fost ales în funcţia de preşedinte al CSM. Războiul dintre procurori şi judecători datează de pe vremea Monicăi Macovei. De ce? De la bani! Un procuror care ajunge la DNA, de exemplu, cîştigă mult mai bine decât un judecător de la Tribunal. Şi mai este un aspect: un procuror poate accede într-o funcţie mai mare printr-un interviu. Un judecător trebuie să susţină examene de câte ori vizează o funcţie mai mare.
3. „Ni se reproşează că CSM nu a făcut nimic pentru a elimina încărcarea instanţelor. Trebuia majorată schema, să fie mai mulţi judecători, însă această procedură este una de durată. Ea a fost iniţiată".
Judecătorul a declarat pentru “Adevărul” că este o premieră în România faptul că membrii CSM pot fi revocaţi pentru cum au votat.
“Cei din teritoriu ne învinovăţesc pentru că am votat-o pe Hăineală. Mi se reproşează cel mai de preţ drept al meu: libertatea votului. În plus, cine a dezvăluit modul în care s-a votat în plen a încălcat grav legea. Votul este secret prin Constituţie”
Magistratul şi-a exprimat convingerea că adunările generale ale instanţelor din ţară vor fi finalizate în maximum două săptămâni şi că vor reuşi ceea ce şi-au propus.
Ce spune SURSA2.
Un alt judecător din CSM a explicat miza “revoluţiei din justiţie”. În opinia magistratului, planul celor care vor să revoce membrii CSM este următorul:
A. Revocarea tuturor judecătorilor membri în CSM, mai puţin a judecătorului Marius Tudose pentru care nu s-a cerut încă acest lucru.
B. Numirea judecătorului Mircea Aron în fruntea CSM şi a judecătorului Marius Tudose în funcţia de vicepreşedinte a CSM.
C. Revocarea Inspectorului Şef Rica Vasiliu şi numirea altuia suficient de obedient. De ce?
În acest moment, cel mai puternic om din justiţia românească este inspectorul şef. Dacă pleacă trei judecători din actualul CSM, ceilalţi, care vor să o revcoce pe Vasiliu, vor avea majoritatea absolută.
"De exemplu, dacă un judecător dă o soluţie într-un dosar important, iar soluţia nu este favorabilă unor grupuri de interese, inspectorul şef poate invoca erori de procedură. Îl poate muta pe judecătorul incomod, poate face foarte multe. Aceasta este adevărata miză!", crede magistratul.
Ce se întâmplă dacă membrii CSM sunt revocaţi?
Funcţiile lor vor fi ocupate în mod autoamat de judecătorii care au adunat cele mai multe voturi la ultimele alegeri (cei de pe locul doi). Ei vor fi membri în CSM până la toamnă, când vor avea loc noi alegeri la CSM.
De ce este un an foarte important pentru justiţia din România?
Anul 2013 este anul numirii în funcţie a procurorului general şi a şefului DNA. La sfîrşitul lunii vom avea raportul Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. În lumina acestor evenimente, instabilitatea în CSM va afecta credibilitatea justiţiei din România.
Care este rolul Consilului Superior al Magistraturii?
• Avizează numirea procurorului general şi a procurorului DNA
• Propune şefii de secţii DNA
• Promovează şi numeşte şefii parchetelor şi instanţelor judecătoreşti din ţară.
• Propune preşedintele, vicepreşedintele şi şefii de secţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
• Avizează toate proiectele de lege privind justiţia şi lupta anticorupţie.
Se încarcă comentariile...
