De ce n-a fost înăbuşită diversiunea ultraşilor la protestele de la Guvern

Deturnarea protestelor la adresa Guvernului, în lupte de stradă cu jandarmii, ar fi putut fi evitate. SRI a precizat că a trimis informări la toţi factorii de răspundere, dar nu ar fi fost luat în serios. Însă ministrul de Interne Carmen Dan a afirmat că nu a fost avertizată. Ea este contrazisă de procurorul general şi de preşedintele României.

Incidentele din noaptea de miercuri spre joi, când grupuri de ultraşi s-au bătut cu jandarmii în Piaţa Victoriei, au umbrit cea mai mare manifestaţie paşnică din Capitală din ultimii 25 ani. Peste 120.000 de oameni au venit în faţa Guvernului, din Capitală, pentru a cere
într-un singur glas abrogarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, promulgată de Guvern în miez de noapte.

Numai că Piaţa Victoriei a ajuns scenă de luptă între grupuri de suporteri dinamovişti, stelişti şi rapidişti, care au atacat forţele de ordine. 

Deşi, în final, mulţi dintre protestatarii agresivi au fost reţinuţi, forţele de ordine au părut a fi luate prin surprindere. Asta  deşi SRI susţine că informase atât Ministerul de Interne, cât şi alte structuri asupra riscului ca ultraşii să se amestece printre demostranţi şi să pornească violenţele.
Potrivit presei, ultraşii ar fi fost aduşi la Piaţa Victoriei cu autocarele de la Sala Dinamo, unde a avut loc meciul de handbal contra Stelei, din sferturile de finală ale Cupei României. Mai mult, s-a vehiculat că membrii galeriei „Peluza Cătălin Hîldan“ ar fi fost plătiţi de patronul echipei Dinamo, Ionuţ Negoiţă, şi de fratele acestuia, Robert Negoiţă. Acuzaţia a fost lansată de fosta soţie a lui Ionuţ Negoiţă: „Fraţii Negoiţă au strâns galeria echipei Dinamo şi i-au adus cu autobuzele la protest“. Cei doi fraţi au negat însă orice implicare.

Dacă şefii Poliţiei au fost informaţi de SRI despre intenţiile ultraşilor, atunci se naşte întrebarea legitimă: de ce poliţiştii nu au interceptat autocarele? De asemenea, jandarmii de ce nu i-au chemat la ordine pe şefii galeriilor cu care comunică ori de câte ori sunt evenimente sportive la care participă grupurile de suporteri?

CINE MINTE?

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, declara, miercuri seara, că nu a primit informări prealabile că la proteste ar fi urmat să aibă loc provocări. „Nu am primit o asemenea informaţie, dar am luat toate măsurile necesare“, spunea ministrul Carmen Dan, întrebată dacă fusese informată de către serviciile de informaţii despre eventuale provocări ce ar fi urmat să aibă loc la protestul de miercuri seară.

În aceeaşi seară, SRI a precizat, într-un comunicat de presă, că a existat „un schimb de informaţii cu MAI“.

„Serviciul Român de Informaţii a acţionat potrivit competenţelor legale deţinute, datele şi informaţiile obţinute cu privire la intenţiile de organizare sau deturnare a acţiunilor publice de protest din centrul Capitalei fiind transmise operativ instituţiilor legal abilitate să intervină pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice. În această situaţie a existat un schimb de informaţii operativ, potrivit procedurilor stabilite la nivelul instituţiilor, cu Ministerul Afacerilor Interne, la nivelul Secretarului de Stat Stefu Viorel şi Bogdan Despescu-IGPR, precum şi la nivelul Jandarmeriei şi SPP”, informa SRI.

Ulterior, procurorul general, Augustin Lazăr, a contrazis-o şi el pe Carmen Dan. „Noi am primit informări de la Ministerul de Interne privind riscul producerii unor probleme cu ocazia acestei manifestaţii a societăţii civile, dar concret MAI, prin structurile abilitate, urmărea aceste mişcări pentru a elimina orice risc“, a declarat, joi dimineaţă, procurorul general Augustin Lazăr.
La rândul lui, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut ministrului de Interne, Carmen Dan, lămuriri scrise despre cum a fost posibil ca elemente violente să fie lăsate să distrugă o manifestaţie paşnică. Preşedintele a mai spus că este foarte nemulţumit că Ministerul de Interne, deşi avea informaţii despre ce „grupuri se pregătesc“, nu a gestionat această situaţie, iar jandarmii nu au acţionat faţă de aceste grupuri de instigatori.

FILMUL PROTESTELOR

Miercuri seară, Piaţa Victoriei a devenit neîncăpătoare pentru zecile de mii de oameni care au protestat la adresa Guvernului. Gurile de metrou din Piaţa Victoriei au devenit atât de aglomerate încât oamenii care continuau să sosească abia dacă mai puteau să urce scările din subteran.
Studenţii s-au mobilizat şi ei pe reţelele de socializare şi au ieşit în stradă. „În această sesiune pică doar Guvernul“, este unul dintre mesajele pe care tinerii le-au transmis. Protestatarii au scandat ore bune, agitând bannere pe care scria „Noaptea ca hoţii“, „PSD, ciuma roşie“, „Cine nu sare, nu vrea schimbare“, „Demisia“, „Dormeam. Dar m-aţi trezit, hoţilor“, „În democraţie, hoţii stau la puşcărie“ sau „Democraţie furată în ceas de noapte“.

Primele incidente au apărut puţin după ora 22.00. Mai mulţi protestatari au aruncat cu sticle pline cu pietre spre gardul de la intrarea principală a Guvernului, unde se aflau cordoanele de jandarmi. De asemenea, alţi protestatari au aruncat cu petarde în curtea Guvernului. Un reprezentant al Jandarmeriei s-a adresat manifestanţilor prin portavoce, spunându-le că acţiunea la care participa este ilegală.

În jurul orei 22.40, incidentele au degenerat. Un grup de aproximativ 40-50 de persoane aflate în faţa intrării principale a Guvernului au început să arunce în jandarmi cu torţe,  sticle şi petarde. Alţi protestatari au dat foc unui panou publicitar. La rândul lor, jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene.

Tinerii violenţi, identificaţi ca ultraşi dinamovişti, stelişti şi rapidişti,  au continuat să provoace forţele de ordine. La ora 23.15, luptătorii Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei au ripostat, ocupând zona centrală a Pieţei Victoria. Câteva zeci de persoane au fost reţinute şi duse la Poliţie.

Asupra unor indivizi reţinuţi în zona străzii Iancu de Hunedoara, jandarmii au găsit cuţite şi sticle incendiare. În urma violenţelor au fost răniţi opt jandarmi, dintre care trei au fost duşi la Spitalul Floreasca şi la Spitalul de Oftalmologie, precum şi patru protestatari, dintre care doi au fost duşi la Spitalul Floreasca.

APELUL JANDARMILOR CĂTRE MANIFESTANŢI

După ce manifestaţia din noaptea de miercuri spre joi, din Piaţa Victoriei, a degenerat în incidente violente, jandarmii fac apel la protestatari să se delimiteze de cei care produc violenţe.
Jandarmii fac apel la cetăţeni şi la mass-media ca, în situaţia în care deţin imagini foto-video cu persoanele care s-au manifestat violent, să le pună la dispoziţia anchetatorilor prin intermediul e-mail-ului: op_jr@mai.gov.ro.

Ordonanţa Grindeanu-Iordache, anchetată de DNA

Procurorii DNA au deschis o anchetă în care sunt investigate modul în care au fost adoptate iniţiativa legislativă privind graţierea şi ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale. „Organele judiciare şi Ministerul Public îşi fac datoria în cadrul legal, nicio anchetă nu reprezintă o imixtiune. Ori de câte ori există indicii rezonabile privind săvârşirea unor infracţiuni, procurorul trebuie fără ezitare să le verifice şi să afle adevărul”, a declarat joi procurorul general al României, Augustin Lazăr.  Procurorii DNA au cerut ministerului să le fie transmise, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea actelor normative. Ei au cerut şi numele oficialilor care au participat la redactarea, întocmirea şi avizarea celor două proiecte de acte normative.

În contextul anchetei DNA, procurorul general al României a solicitat CSM încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei (MJ) a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt-Hăineală. Cei doi sunt secretari de stat în MJ, iar Sima a fost cel care a coordonat cele două propuneri legislative. De altfel, Sima este locţiitorul ministrului Justiţiei, Florin Iordache, şi avea delegate mai multe atribuţii de ministru. Delegarea este valabilă pentru perioada 1 - 7 februarie, argumentul ministrului fiind că încep dezbaterile asupra legii bugetului de stat şi că acestea impun prezenţa sa în Parlament.

Ministerul Justiţiei a susţinut joi, într-un comunicat de presă, că „declanşarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei Ordonanţe de urgenţă este o gravă imixtiune în activitatea autorităţii executive şi o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituţionale”. „Faţă de acest demers Ministerul Justiţiei subliniază faptul că modificarea legislativă menţionată a fost şi este asumată de conducerea Ministerului Justiţiei în exercitarea atribuţiilor statutare şi legale”, a arătat Ministerul Justiţiei.

DENUNŢUL, COMPLETAT CU LIVIU DRAGNEA

Dosarul a fost deschis în urma denunţului făcut, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei „Iniţiativa România”, care îi acuză pe premierul Sorin Grindeanu şi pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, de favorizarea făptuitorului şi de prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.

Cine sunt ultraşii

Calitatea de „ultras“ este atributul celor mai fanatici suporteri din arenele sportive. Aceştia se consideră elita suporterilor unei echipe şi nu ezită să riposteze împotriva fanilor rivali sau a forţelor de ordine. Ultraşii îşi construiesc pres-tigiul prin violenţă. Se bat între ei, dar se unesc ori de câte ori înfruntă împreună autorităţile.  Jandarmii îi cunosc foarte bine pe ultraşi şi îi monitorizează pentru că reprezintă un factor real de risc la evenimentele sportive şi nu numai. În rândul jandarmilor chiar sunt ofiţeri desemnaţi care ţin legătura cu şefii galeriilor sportive, pentru a reduce riscul escaladării unor conflicte cu forţele de ordine.

„Aceste grupări sunt formate, în general, din persoane cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, nematurizate şi uşor influenţabile. Individual, ultraşii nu prezintă un pericol deosebit, dar atunci când sunt în grup devin agresivi. Ei îşi dispută supremaţia cu alte grupuri de ultraşi, dar se unesc ori de câte ori înfruntă autorităţile, considerate principalul opozant. Există o comunicare cu liderii galeriilor, dar mulţi dintre aceştia sunt în închisoare pentru diverse infracţiuni“, a explicat, pentru „Adevărul“, maiorul Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti.

CEI MAI RĂI

La protestele din noaptea de miercuri spre joi, din Piaţa Victoriei, ar fi participat ultraşi dinamovişti din PCH, „Peluza Cătălin Hîldan“, dar şi stelişti, şi rapidişti. O parte a ultraşilor ar fi venit, uniţi, de la meciul  Dinamo – Steaua, din Cupa României la  handbal masculin. Cele trei grupuri de ultraşi îşi revendică întâietatea pe arenele sportive, dar şi în afara lor.

Peluza „Cătălin Hîldan“ (PCH) este recunoscută la nivel mondial după realizarea a două coregrafii, „Îngerii“ (votată drept coregrafia anului 2013) şi „Opera PCH“ (votată drept coregrafia europeană a anului 2014 şi a doua la nivel mondial). Galeria echipei Dinamo este una dintre cele mai active şi, poate, cea mai numeroasă din România. Ultraşii stelişti îşi trag originea din Peluza Nord Steaua, galerie care a luat fiinţă în anul 1995. Clubul Steaua are cei mai mulţi fani din România, însă nu are şi cei mai mulţi ultraşi. Galeria Rapidului, care are numeroşi ultraşi, este divizată în două: Peluza Nord şi Tribuna II.

PROTESTELE DIN 2012, DETURNATE DE ULTRAŞI

Nu este prima oară când grupările de ultraşi provoacă incidente în afara stadioanelor. În ianuarie 2012, centrul Bucureştiului a fost scena celor mai violente proteste de la mineriade încoace. Sute de bucureşteni au ieşit în stradă, la Piaţa Universităţii, pentru a protesta faţă de demiterea lui Raed Arafat din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Ca şi la manifestaţia din noaptea de miercuri spre joi, protestele au fost deturnate de către grupările de ultraşi. Astfel, mitingul paşnic a câtorva sute de bucureşteni s-a transformat radical: tineri cu feţele acoperite în stilul Intifada au început să arunce asupra jandarmilor pietre, sticle şi chiar pubele. Jandarmii au ripostat cu gaze lacrimogene. Mulţi dintre tinerii agresivi erau membri ai galeriilor de fotbal. ;

Reapare planul „Cătălin Voicu“: Desfiinţarea DNA

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, s-au arătat îngrijoraţi ieri cu privire la informaţiile potrivit cărora Guvernul ar intenţiona să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să comaseze cele două parchete specializate DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) cu DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Bucureşti). Mai multe surse din mediul juridic au declarat că o astfel de intenţie ar fi urmat să fie pusă în discuţie în Guvern la sfârşitul acestei săptămâni.

Practic cele două parchete ar fi contopite într-o singură instituţie, care să aibă prerogative în materie de anticorupţie şi antiterorism. Publicaţia „Euractiv” a arătat că acest parchet ar fi urmat să fie condus de Oana Schmidt-Hăineală, numită recent secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Schmidt-Hăineală ar fi una dintre persoanele care au lucrat la ordonanţa privind modificările codurilor penale. Reacţia lui Iohannis a fost promptă. „Am citit în media şi acuzaţia că
s-ar pregăti, şi rectificarea din partea Guvernului că nu s-ar pregăti. Acum, Guvernul a mai spus şi altădată că nu vrea să dea OUG pentru modificarea codurilor, că nu pune pe ordinea de zi. Fiecare poate să-şi imagineze ce doreşte, însă eu vă spun un lucru foarte clar, şi mai ales guvernanţilor: «Jos mâinile de pe DNA!»”.

„AR FI O EROARE FUNDAMENTALĂ“

La rândul lui, Augustin Lazăr a explicat că nu se impune o astfel de măsură de contopire a celor două structuri de elită ale Ministerului Public, care se pare că deranjează multă lume pentru că îşi fac datoria. „Cine doreşte să facă ceva ca organele judiciare să funcţioneze mai bine trebuie să ne consulte pe noi care ne ocupăm cu această chestiune. După cum am văzut, din păcate, sunt consultaţi infractorii (cum a  fost cazul la consultarea publică organizată de Ministerul Justiţiei privind graţierea şi modificarea codurilor penale – n.r.).  Şi dacă sunt consultaţi infractorii, cred că cei care au astfel de iniţiative nu au o bună imagine a ceea ce trebuie făcut”, a spus ironic Augustin Lazăr.

„ESTE O MIZERIE“

Ministerul Justiţiei a reacţionat ieri şi a spus că are în vedere reorganizarea DNA şi a DIICOT şi a infirmat toate informaţiile vehiculate recent în spaţiul public pe această temă. „Este o mizerie. Am spus în repetate rânduri, încă din 2013, că acest lucru (comasarea – n.r.) nu este necesar. Am spus de multe ori că este firesc ca şeful DNA să provină dintre procurorii DNA şi şeful DIICOT dintre procurorii DIICOT. Acelaşi lucru îl susţin şi acum”, a precizat Hăineală.

PLANUL „CĂTĂLIN VOICU”

DNA a fost înfiinţat în 2002, sub denumirea de Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), ca o organizaţie autonomă în cadrul Parchetului General. Între octombrie 2005 - martie 2006, structura a fost reorganizată sub conducerea lui Daniel Morar, şi redenumită DNA. DIICOT a fost înfiinţat în anul 2004, în  scopul destructurării grupurilor infracţionale organizate, frontaliere şi transfrontaliere, tot ca o structură autonomă. Anterior anului 2002, cele două parchete funcţionau în cadrul Parchetului General, comasate sub denumirea de Secţia de combatere a corupţiei şi a crimei organizate.

Planul de a reuni cele două parchete şi de a scăpa de procurori incomozi l-a făcut odată şi fostul senator PSD, Cătălin Voicu între timp condamnat pentru corupţie. „Ca să pot să dau pe toată lumea afară. Purificare!”, argumenta Voicu.