Dan Voinea, despre „Dosarul Revoluţiei”: Blocajul a venit de la oamenii politici care numeau procurorul general

Dan Voinea, fostul procuror şef al Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă ICCJ, care a avut în lucru "Dosarul Revoluţiei”, a declarat pentru News.ro că trecerea timpului nu este o scuză să nu se facă dreptate în cazul Revoluţiei din 1989 şi pune blocarea anchetei pe seama oamenilor politici care au preluat puterea şi care aveau capacitatea să numească procurorul general şi ministrul Justiţiei.

„Blocajul a venit de la cei care au tras atunci în copiii ăştia ca să facă ei ce vedem că fac, că au luat puterea. Ei au blocat ancheta. Nu mă puneţi să dau nume că nu răspunde nimeni în numele meu. Sunt cei pe care i-am nominalizat în rezoluţia de începere a urmării penale. Sunt nominalizaţi de mine când i-am pus sub urmărire penală pentru crimele pe care le-au făcut. (...) Oamenii politici au blocat. Ei numeau procurorul general, ei numeau şi pe ceilalţi procurori şi pe ministrul Justiţiei şi asta s-a întâmplat”, a declarat Dan Voinea, joi, pentru News.ro.

Fostul procuror militar a mai spus că a avut, de multe ori, presiuni din partea celor care au ocupat poziţia de procuror general astfel încât să blocheze activităţile în dosar, iar cu aceste situaţii s-au confruntat şi alţi procurori care lucrau în dosare importante.

„Trecerea timpului nu este o scuză ca să nu li se facă dreptate. Din contră, cu cât trece timpul şi nu li se face dreptate victimele sunt tot mai nemulţumite. Este o chestiune pe care justiţia are obligaţia să o rezolve indiferent ce vârstă au criminalii, indiferent cât timp a trecut. Sunt infracţiuni imprescriptibile”, a adăugat Voinea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat motivele pentru care a luat decizia de confirmare a redeschiderii urmării penale în "Dosarul Revoluţiei” instrumentat de procurorii Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acestea fiind legate de faptul că cercetările au fost aproape formale. 

"În cauza dedusă judecăţii, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de-o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanţei nr.11/P/2015 din 14 octombrie, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, interpretarea greşită a dispoziţiilor art.123 şi următoarele din Codul penal anterior, aplicabile în materia prescripţiei răspunderii penale”, se arată în motivarea instanţei supreme.

Judecătorul notează şi faptul că o lungă perioadă nu s-a făcut niciun fel de act de urmărire penală. Mai exact, de la data de 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi până pe 14 octombrie 2015, ancheta a stagnat.

"Judecătorul de cameră preliminară, având în vedere carenţele anchetei, apreciază că se impune cu necesitate reluarea cercetărilor, constatându-se legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului, obligând organele de urmărire penală la respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală. Redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acţiunii publice”, scrie magistratul în document.

În motivare se mai arată că procurorul şi-a stabilit o serie de obiective, printre care aflarea identităţii victimelor, a locurilor din care s-a tras, a armelor care s-au folosit şi a persoanelor cu funcţii de decizie în statul român care au avut un rol în evenimentele violente din timpul Revoluţiei din 1989. Cu toate acestea, obiectivele nu au fost atinse şi nici nu au fost făcute demersuri pentru îndeplinirea lor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, pe 13 iunie, confirmarea cererii de confirmare a redeschiderii anchetei de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în "Dosarul Revoluţiei”.

În luna aprilie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis la Instanţa Supremă "Dosarul Revoluţiei”, fiind necesară transportarea acestuia cu un microbuz, din cauza numărului mare de volume ale cauzei.

Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, care asigura la acea dată interimatul la conducerea PICCJ după demisia lui Tiberiu Niţu, anunţa că, în urma reanalizării cauzei, s-a constatat că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Miltiare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989. Licu spunea că aceste aspecte au condus la "stabilirea unei situaţii de fapt incomplete zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.