Curtea Supremă, despre fostul senator Marius Isăilă, condamnat pentru şpagă: „O persoana care nu are respect faţă de lege, dar şi faţă de statul român”
0
Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă a explicat în motivarea sentinţei fostului senator Marius Isăilă că i-a mărit condamnarea, de la 4 ani la 5 ani şi 4 luni, deoarece una din acuzaţiile de trafic de influenţă este în stare agravantă, deoarece era parlamentar. „O persoana care nu are respect faţă de lege, funcţiile deţinute, dar şi faţă de statul român, în slujba căruia s-a aflat”, l-a caracterizat Curtea Supremă.
„Analiza circumstanţelor reale relevă că inculpatul Isăilă, prin acţiunile sale, a prejudiciat imaginea şi credibilitatea instituţiilor publice în care şi-a desfăşurat activitatea, iar repetabilitatea faptelor, întinderea acestora, modalitatea de săvârşire prin interpunerea altor persoane şi încercările de a şterge urmele infracţiunii, conturează o persoana care nu are respect faţă de lege, funcţiile deţinute, dar şi faţă de statul român, în slujba căruia s-a aflat în perioada de referinţă”, a motivat Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă, condamnarea fostului senator Marius Isăilă (43 de ani).
Fostul parlamentar a fost condamnat pe definitiv pe 10 noiembrie 2016, la 5 ani şi 4 luni de închisoare pentru două infraciuni de trafic de influenţă. În aceeaţi zi el a fost încarcerat. Isăilă a fost găsit vinovat că a luat şpagă 180.000 de euro de la un afacerist în schimbul unor intervenţii la Fisc, în vederea stopării unui control. Magistraţii au mai dispus şi confiscarea celor 180.000 de euro.
„Sunt în rahat, dar încerc tot posibilul să stau drept”
În acelaşi dosar, Cristian Ene, fostul consilier personal al lui Isăilă, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare şi efectuarea a 100 de zile de muncă în folosul comunităţii pentru trafic de influenţă . După începerea anchetei, Ene a colaborat cu DNA, a recunoscut acuzaţiile şi a acceptat să poarte aparatură la întâlnirile cu şeful său. La ultimul termen de judecată el a spus magistraţilor că regretă faptele. „Ştiu că nu sunt putred până în măduva oaselor. Sunt în rahat, dar încerc tot posibilul să stau drept, să nu-mi intre în gură”, a spus Ene.
Curtea a explicat de ce a decis o condamnare cu suspendare. „Circumstanţele personale şi conduita procesuală a inculpatului Ene, atitudine cooperantă cu organele de anchetă, stăruind pentru descoperirea activităţii infracţionale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a inculpatului Isăilă, cooperant pe tot parcursul procesului penal, sunt de natură a crea convingerea că reeducarea acestuia se poate realiza fără executare în regim de detenţie a pedepsei rezultante”, arată Completul de 5 judecători.
Agravantă deoarece era senator
Curtea Supremă a arătat că Isăilă a fost găsit vinovat de două infracţiuni de trafic de influenţă. Prima infracţiune a fost făcută când lucra şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice, iar cea de de-a doua infracţiune a fost în perioada în care Isăilă era parlamentar. Acest lucru i-a adus o cauză de agravantă a condamnării.
„În egală măsură însă, în cazul inculpatului Isăilă, instanţa de apel constată că la data săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă din luna martie 2014, acesta ocupa o funcţie de demnitate publică (senator în Parlamentul României), ceea ce atrăgea incidenţa cauzei de agravare a pedepsei prev.de art.7 alin.1 lit.a din Legea nr.78/2000, cu consecinţa majorării cu o treime a limitelor de pedeapsă prev.de art.291 Cod penal.
„Se impune aplicarea unor sancţiuni mai severe”
Completul de 5 judecători a arătat că Isăilă nu este cunoscut cu antecedente penale, are un grad ridicat de educaţie, are o stabilitate familială, „însă atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti acesta a avut o atitudine nesinceră, de negare a faptelor săvârşite şi de dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală, încercând să plaseze activitatea infracţională în sarcina inculpatului Ene şi a martorilor denunţători, susţinând o stare de fapt nereală, infirmată de probatoriul administrat în cauză”.
„Având în vedere aspectele evocate mai sus, precum şi modalitatea în care inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională, poziţia procesuală a inculpatului - care nu a recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume răspunderea pentru activitatea infracţională, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că pentru reeducarea inculpatului Isăilă se impune aplicarea unor sancţiuni mai severe pentru cele două infracţiuni de corupţie săvârşite de acesta, cu menţinerea pedepsei complementare aplicate prin hotărârea apelată”, arată instanţa. În primă instanţă, Marius Isăilă fusese condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă.
Fostul parlamentar a negat acuzaţiile
La ultimul termen al procesului în care este acuzat că a intervenit pentru a stopa un control al ANAF, în ultimul cuvânt, Marius Isăilă a spus, printre lacrimi, că are doi copii acasă, că a fost dărâmat de decizia de condamnare de la fond şi că un procuror i-ar fi spus că acesta este preţul pe care trebuie să-l plătească pentru că a trecut de la PD la PSD. El a susţinut că este nevinovat.
„L-am întrebat dacă acesta este stat de drept. Am doi copii acasă şi îmi este foarte greu. M-am prăbuşit când am văzut decizia primei instanţe. Procurorul a avut o atitudine vădit refractară. Mi-a zis clar că ăsta este preţul plătit pentru că am plecat de la PD la PSD. O să accept decizia pentru că nu am făcut nimic care să contravină legii”, a arătat senatorul.
Încarcerat înainte de alegeri
Marius Isăilă candida pe 11 decembrie 2016 pentru un loc de deputat de Bacău, din partea Partodului România Unită (PRU). El fusese ales în 2012 pe listele PDL din Dâmboviţa. Ulterior el s-a înscris în PSD, apoi a migrat în UNPR, iar în final a fost în PRU. În aprilie 2014, când era în grupul PSD, parlamentarii au votat pentru ca acesta să fie cercetat în libertate. Senatului a respins atunci cu 104 voturi „împotrivă” şi 15 voturi „pentru", cererea Parchetului privind încuviinţarea arestării preventive a lui Isăilă. „Soarta mea ca politician este în mâna dumneavoastră, aveţi încredere că sunt nevinovat, timpul va dovedi că ceea ce am spus e adevărat”, spunea, în aprilie 2014, senatorul.
În esenţă, ancheta din dosarul în care Isăilă a fost trimis în judecată începe din perioada în care era şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice, dar continuă şi mandatul de senator. Înainte de a junge în Parlament, Isăilă ocupase două funcţii e şef în Ministerul de Finanţe: a condus serviciu financiar al Oficiului de Plăţi şi Contracte PHARE şi a fost director adjunct al Direcţiei de Control din cadrul ANAF. Isăilă şi consilierul său şi-ar fi traficat influenţa, în schimbul a 200.000 de euro, în vederea blocării controlului efectuat de către ANAF la firma Dave Research and Development SRL.
Firma era controlată de afaceristul Lucian Timofanovici, care pentru a ajunge la Isăilă a apelat la Cătălin Cristescu, comisar la Garda Financiară. Senatorul nu a vrut să dea declaraţii în faţa judecătorilor Cuţrii Supreme. El a depus un memoriu în care susţine că este nevinovat, şi că probatoriul se bazează pe denunţurile, care sunt contradictorii, iar înterceptările ambietale nu ar releva implicarea sa.
„Noi am crezut că banul…merită riscul!”
Una din mărturiile cheie date în faţa judecătorilor este cea a inspectorului ANAF care a făcea controlul la firma Dave Research and Development SRL, şi care a povestit judecătorilor că a fost căutat la birou de două ori de Isăilă, deşi nu-l cunoştea până atunci. Controlul ANAF a mers însă mai departe. „Ăsta crede că eu l-am păcălit. Că i-am luat 200.000 şi l-am prostit sau că...Bă, că a cerut o sută cincizeci, două sute, două sute cincizeci de mii”, se plângea Cristescu, într-o discuţie cu Ene. „La momentul respectiv noi am crezut că banul cu care aşa…merită riscul! Păi, se întâmplă şi aşa!”, spunea şi Ene.
Cristescu chiar povesteşte ce reproşuri primea de la Timofanovici: „<<Bă, că, ştii că mi s-au cerut 200.000, mi s-a cerut 150.000, mi s-a….>> Îi zic: <<Da. Ce s-a întâmplat? Nu ţi s-a rezolvat problema ? Te-a deranjat cineva 3 – 4 luni? Când m-am întâlnit care a fost sfatul ? Da ? Hai să facem curăţirea şi mai dai o sută cincizeci şi gata...>>”. Procurorii spun că Isăilă şi Ene ar fi pretins o nouă sumă de la Timofanovici, 150.000 euro, plătibili în mai multe tranşe, pretinzând că este vorba de un nou control
Afaceristul Lucian Timofanovici a fost primul dintre cei implicaţi în schemă care a făcut denunţ. Apoi totul a urmat în serie. A urmat comisarul Cristescu, care a picat pe interceptări, şi în final consilierul Ene. Este momentul în care, de frica DNA, Isăilă îşi activează relaţiile din cadrul DGIPI- serviciul secret al Ministerului de Interne, zis „Doi şi-un sfert“.Parlamentarul îl bănuia pe Cristescu că a făcut denunţ împotriva sa la DNA, şi spunea că o să verifice dacă are telefoanele puse sub monitorizare. El îi amintea, în discuţii, pe amicii săi, şeful de atunci al DGIPI, chestorul Gelu Oltean- căruia îi spunea „vărucu’”, „Geluţu”, „şefu’” sau „şefu’ cel mare” şi pe şeful compartimentului juridici din DGIPI, comisarul şef Ioan Popa, pe care-l alinta „Popică”. Procurorii DNA l-au şi filmat pe Isăilă la restaurantul „Bârlogul Lupilor“ din capitală, în timp ce se întâlnea cu şefii de la „Doi şi-un sfert“.
Discuţiile din toaletă
Momentul cheie al anchetei, este atunci când Ene acceptă colaborarea cu procuorii, şi are mai multe întâlniri cu Isăilă. Una din acestea chiar la toaleta din Senat. Tema: frica de ancheta DNA. „Băiatu`, ascultă-mă! Tu ascultă-mă! E ceva în neregulă aici. Nasul meu de vulpoi bătrân îmi spune că e ceva în neregulă. Omule! Asta putea fi rezolvată super simplu. Chemat el şi dat o declaraţie la DNA. Nu cu venit cu camere cu alea, cu alea peste voi”, spunea Isăilă. Într-o altă discuţie, senatorul îi spunea consilierului să nu recunoască nimic. „Da, da' noi trebuie să ne punem de acord, mânca-ţi-aş gura ta! Dacă este autodenunţ, ăia ne vor chema... Eu... Eu nu cred în coincidenţe, Ovidiu!”, spunea Ene. „Şi ce dacă mă recunoaşte? Da, mă, m-am văzut cu el. Şi? M-a rugat frumos şi mi-a cerut un sfat pe o temă. Mi-ai dat vreun leu atunci? ... în gât! Da”, explica Isăilă ce va spune la DNA, dacă va fi chemat.
În faza de fond a procesului, un comlet format din trei judecători de la Curtea Supremă a arătat că senatorul Isăilă şi consilierul său au comis infracţiuni de corupţie, trafic de influenţă, cu un grad ridicat de pericol social, prin care se aduce atingere relaţiilor sociale privitoare la activitatea de serviciu, incompatibile cu orice intervenţie. „Se au în vedere, de asemenea, urmările produse – atingerea adusă prestigiului funcţiei şi funcţionarului public, scopul comiterii infracţiunilor fiind obţinerea de bani în mod fraudulos, cuantumul ridicat al sumelor pretinse şi primite – 200.000 de euro, 150.000 de euro, 20.000 de euro, 20.000 de euro, datele personale ale inculpaţilor”, au motivat judecătorii.
Se încarcă comentariile...
