Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Imagine de arhivă

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, joi, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la recurs din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind CSM şi art. 97 pct.1 şi 4 din Codul de procedură civilă.

"În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională: a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale doar în măsura în care se interpretează că 'recursul' prevăzut de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronunţate în materie disciplinară; a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 pct. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă", se precizează în comunicat.

În plus, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.97 pct.1 şi 4 din Codul de procedură civilă.

În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut, în esenţă, că, potrivit Codului de procedură civilă, recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă. Or, calea de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţate în materie disciplinară, trebuie să fie una efectivă, devolutivă, care să asigure toate garanţiile dreptului de acces la instanţă şi al unui proces echitabil, prin luarea în considerare a tuturor aspectelor şi prin verificarea atât a legalităţii procedurii, cât şi a temeiniciei hotărârii instanţei disciplinare, acesta fiind şi sensul art.134 alin.(3) din Constituţie.

Dispoziţiile art.51 alin.(3) din Legea nr.317/2004 - potrivit cărora, împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţate în materie disciplinară, se poate exercita recurs  la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - nu asigură un remediu efectiv, aşa cum impun dispoziţiile art.134 alin.(3) din Constituţie şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

„De asemenea, lipsa unui remediu efectiv împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţate în materie disciplinară, care să permită instanţei analiza cauzei sub toate aspectele, este de natură să conducă la încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanţă, prevăzut de art.21 din Constituţie; aceasta întrucât, pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă, nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepţia înscrisurilor noi”, se arată într-un comunicat de presă al CCR.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători.