Pentru a curăţa bugetul statului român de diverşii dăunători care-i dau tot felul de găuri, Fondul Monetar Internaţional a recomandat Guvernului de la Bucureşti să numească manageri privaţi, independenţi politic, la companiile publice din industrie, transporturi şi energie. Reţeta pare simplă, la prima vedere (privatul independent opreşte hemoragia financiară şi nu cheltuieşte resursele decât exclusiv pentru redresarea şi dezvoltarea întreprinderii), dar s-a dovedit a fi extrem de complicată în mediul economico-politic de la noi.

Cel mai bun exemplu în acest sens este „telenovela“ managementului privat de la CFR SA. La doar două luni după desemnarea ca director general al companiei, Dimitris Sophocleous a fost nevoit să-şi dea demisia, în urma respingerii unui plan de administrare care a deranjat de sus până jos Ministerul Transporturilor. Omul a luat de bune principiile recomandate de FMI şi a încercat să oprească hemoragiile financiare ale CFR, să îndepărteze diverşii dăunători ai afacerii şi să direcţioneze resursele către redresare şi dezvoltare – cel puţin, aşa a declarat de câte ori a ieşit în public. Imediat după primele acţiuni concrete de „deratizare“ s-a trezit însă în mijlocul unui viespar, al unor încrengături şi sforării politice greu de ghicit dinafara sistemului.
 
Mai mult sau mai puţin oficial, Dimitris Sophocleous a fost demis din funcţia de director general al CFR la presiunile ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, după ce acesta a fost extrem de deranjat de planurile „îndrăzneţe“ ale grecului venit în ianuarie la conducerea companiei feroviare de stat.
 
Surse apropiate situaţiei au declarat pentru „Adevărul“ că „fişierul cu planul de administrare elaborat de membrii Consiliului de Administraţie pentru CFR nici măcar nu a fost deschis, acesta fusese respins încă de acum două luni pentru că ideea de manager privat i-a iritat foarte tare pe oamenii din minister“.
 
Unde au „greşit” managerii 
 
De fapt, cât de incomod a fost Sophocleous pentru ministrul Fenechiu? Sursele noastre arată că noul Consiliu de Administraţie al CFR, numit în ianuarie pe baza Ordonanţei de Urgenţă 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, pregătea o serie de măsuri şi de controale menite să strice planurile lui Fenechiu vizavi de compania aflată sub autoritatea ministerului pe care îl conduce. Dar să le luăm pe rând.
 
1. Fondurile europene. Una dintre mize este administrarea unor substanţiale fonduri europene, asupra cărora ministrul Transporturilor dorea să deţină controlul. Mai exact, pentru a bloca intenţiile lui Fenechiu de a-şi numi oamenii în Departamentul Proiecte Europene din cadrul CFR, managerii privaţi au impus condiţia ca membrii executivi ai acestui Departament să deţină certificat ORNIS pozitiv, numai că acestea au fost negative. Acesta ar fi doar un băţ băgat în roatele lui Fenechiu. 
 
2 Patrimoniul CFR. Cea de-a doua miză este patrimoniul ţinut la secret. Deşi o evaluare clară a patrimoniului ar fi trebuit făcută încă din toamna anului trecut, aceasta nu a mai fost făcută. Acum, membrii Consiliului de Administraţie, condus de Lucian Isar, au decis o evaluare clară a patrimoniului CFR, iar Fenechiu a fost deranjat că astfel nu vor putea fi trecute cu vederea unele bunuri ale companiei, fie că vorbim de imobile sau de terenuri, spun sursele citate. Este, de fapt, în opinia foştilor manageri, „disperarea factorului politic că pierde influenţa asupra resurselor unei companii de stat“.
 
3 Contractele cu operatorii privaţi. Noii manageri privaţi i-au deranjat şi pe operatorii particulari ai căilor ferate, companii cu bune relaţii în minister. În planul de administrare a CFR, conducerea privată prevedea controale stricte asupra contractelor de comodat şi a celor de acces pe linie încheiate. În urma controalelor, rezultatele nu le-ar fi ajutat deloc pe părţile contractante. Mai exact, din cei aproape 20.000 de kilometri de cale ferată, 5.000 de kilometri sunt daţi în comodat cu titlu gratuit spre operare. „Companiile care operează tronsoanele respective nu trebuie să plătească nimic, dar se obligă să investească în întreţinerea căilor ferate. Ele nu au investit nimic de ani de zile“, au spus sursele citate.
 
În ceea ce priveşte contractele de acces la linie, în baza cărora operatorii privaţi utilizează căile ferate, restanţele acestora au crescut foarte mult. Iar Sophocleous a fost destul de tranşant: „Cine nu şi-a plătit restanţele să vină cu o reeşalonare sau de mâine nu va mai avea acces pe liniile închiriate de la CFR“. Mai mult, acesta a explicat ziariştilor că există câţiva antreprenori privaţi care intră voit în insolvenţă, pentru a scăpa de plăţi, după care înfiinţează alte companii şi astfel se menţin în relaţia cu CFR. 
 
4 Atribuirile de pe Coridorul IV. Contractele semnate de CFR cu anumite companii pentru lucrări de construcţie, contracte atribuite în urma unor licitaţii, au stârnit interesul ministrului, spun sursele citate. Mai exact, Fenechiu a dispus rezilierea tuturor contractelor semnate în guvernarea PDL pentru a face loc companiilor agreate de el. În urma rezilierii, companiile au dat CFR în judecată, au câştigat, iar acum compania feroviară trebuie să plătească despăgubiri. 
 
Însă principala miză a ministrului la acest capitol este acordarea contractului de atribuire a lucrărilor de modernizare a infrastructurii de cale ferată pe tronsonul Vinţu de Jos-Simeria, parte a obiectivului Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean. Fenechiu a făcut presiuni pentru încheierea contractului cu consorţiul FCC Construcción SA-Alpine-Azvi-Straco Grup Bucureşti, deşi acesta este contestat în instanţă de consorţiul Swietelsky-Strabag-Alstom-Ardaca-Euro Construct-Transferoviar, care a depus o ofertă financiară mai bună, în valoare de 1,35 miliarde de lei. 
 
Însă Consiliul de Administraţie al CFR a refuzat să ia o decizie până la finalizarea procedurilor de contestaţie. Cristian Ghibu, fost director general de stat, dar şi privat al CFR, mâna dreaptă a lui Fenechiu, a încercat să semneze contractul chiar şi în aceste condiţii, în plin proces de desfăşurare a contestaţiilor, dar el a fost schimbat din funcţie în decembrie, la presiunile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), deşi pretextul oficial al schimbării lui Ghibu a fost numirea lui în funcţia de secretar de stat la Transporturi.
 
5 Controalele de la Regionala Iaşi. Sursele citate mai spun că managerii privaţi ai CFR au dispus recent o inspecţie la sânge în Regionala Iaşi, care „este toată a lui Fenechiu“, astfel că ministrul a fost extrem de deranjat şi a făcut presiuni până când controalele au fost blocate. 
 
Victor Ponta cere transparenţă, Fenechiu face ce vrea
 
Premierul Victor Ponta i-a cerut ieri ministrului Relu Fenechiu (foto) să rezolve rapid problema managementului privat la compania CFR şi să asigure o „transparenţă totală“ în acest sens faţă de creditorii internaţionali.
 
„Vă rog foarte rapid să rezolvaţi situaţia de la CFR Infrastructură: management privat, performant şi transparenţă totală faţă de creditorii noştri internaţionali. Aveţi câteva zile, vă rog să le folosim la maximum“, i-a spus Ponta ministrului Transporturilor, în şedinţa de Guvern.
 
După ce a respins luni planul de administrare propus de managerii privaţi ai CFR, Adunarea Generală a Acţionarilor a numit un nou Consiliu de Administraţie (CA) la compania de stat. Lucian Isar, preşedintele CA, Dimitris Sophocleous, director general şi membru în CA, dar şi Dan Sandu, membru, au fost înlocuiţi. Şi-au păstrat poziţiile în CA Florian Raimund Kubinschi şi Enache Jiru. Noii administratori ai CFR sunt Sorin Mîndruţescu (CEO Oracle România), Peter Weiss (fost şef la Bancpost şi RBS România) şi George Micu (fost director general al CFR Marfă).
 
Plimbat prin toate CFR-urile
 
George Micu a fost director general adjunct al CFR Marfă până în mai 2010, ulterior preluând funcţia de director general al operatorului. Micu a fost numit la finele lunii martie membru şi în Consiliul de Administraţie al CFR Călători.       
 
Ministerul Transporturilor arată într-un comunicat că AGA a numit un nou Consiliu de Administraţie „din lista persoanelor propuse de consultantul angajat de minister“, respectiv PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, D&B David şi Baias şi George Butunoiu Group.