Cine este vinovat pentru carambolul mortal de pe Autostrada Soarelui
0
Cel mai grav accident produs vreodată pe o autostradă din România, care a provocat moartea a patru oameni şi rănirea altor 60, a demostrat încă o dată comportamentul riscant al şoferilor şi neanticiparea unor riscuri, afirmă specialiştii. Nici mesajele de pe panourile de avertizare nu sunt foarte inspirate, astfel încât să-i descurajeze pe şoferii iresponsabili.
Timpul s-a oprit în loc, sâmbătă, la ora 8.37, pe Autostrada Soarelui, când o perdea de ceaţă densă i-a orbit pe şoferi. A fost de ajuns ca unul singur să încetinească brusc şi să schimbe banda. Cei care circulau cu viteză în urma sa nu au mai putut evita impactul. Carambolul s-a produs în dreptul localităţii Lehliu-Gară, la kilometrul 67, pe sensul de mers către Constanţa.
Victimele au fost strivite unele de altele, cei răniţi mai uşor reuşind să se salveze singuri din mormanele de fiare în care se transformaseră maşinile lor. La ora 8.42 a venit primul apel la 112, primele ambulanţe sosind la locul tragediei, după circa 20 de minute. Din păcate, viaţa a patru persoane nu a mai putut fi salvată.
Deşi vizibilitatea era mai mică de 50 de metri, spun poliţiştii, unii şoferi nu au adaptat viteza şi distanţa dintre maşini, aşa că la kilometrul 67 inevitabilul s-a produs.
Şoferul unei Dacia Logan, care venea dinspre Bucureşti, a fost lovit din spate după ce, susţine el, a încetinit pentru că nu mai vedea nimic. Şoferul a tras pe dreapta după aproximativ 100 de metri. În spatele lui însă, bubuiturile au continuat să răsune timp de un minut. Şoferii nu au mai apucat să frâneze, iar alte 28 de maşini au intrat una în alta.
Culmea ironiei, la numai 3 kilometri după locul producerii accidentului era staţionată o maşină de poliţie cu semnalele luminoase aprinse, tocmai pentru a-i preveni pe şoferi.
A fost activat planul roşu
Toate ambulanţele disponibile au fost direcţionate către locul accidentului, peste 100 de pompieri, 9 medici şi 22 de asistenţi intervenind pentru salvarea victimelor. Prefectul judeţului Călăraşi, George Iacob, a activat planul roşu de intervenţie, iar răniţii au fost trimişi spre spitale, inclusiv unele din Ialomiţa şi Călăraşi.
Cei mai mulţi răniţi au fost direcţionaţi însă spre Capitală, după ce medicii i-au triat la Spitalul din oraşul Lehliu. Astfel, 13 victime au fost transportate la Spitalul de urgenţă „Bagdasar Arseni“, 11 la Spitalul de Urgenţă Floreasca, cinci la Spitalul de Urgenţă „Sf. Pantelimon“, cinci la Spitalul Universitar de Urgenţă, patru la Spitalul Elias, şi trei la Spitalul „Sf. Ioan“, toate din Capitală.
Decizia autorităţilor de a trimite ambulanţele cu o parte din pacienţi către o unitate medicală aflată în subordinea autorităţilor locale – Spitalul Lehliu-Gară, lipsită de personal medical de urgenţă, a stârnit controverse.
„Colegii de la Spitalul Floreasca, cei care au coordonat acţiunea de salvare, au precizat că la Spitalul Lehliu-Gară erau un chirurg şi un anestezist, care puteau rezolva primii pacienţi. Era cel mai apropiat spital de locul accidentului. După ce au fost evaluaţi şi li s-a acordat primul ajutor, pacienţii respectivi au fost preluaţi cu ambulanţele tot de medicii de la Spitalul Floreasca“, a explicat, pentru „Adevărul“, doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
Spitalul Călăraşi nu era o opţiune viabilă
Potrivit lui Arafat, Spitalul din Călăraşi era prea îndepărtat de locul accidentului. „Distanţa era mai mare. Destinaţiile erau Lehliu-Gară, cel mai apropiat şi Bucureştiul, unde oricum au fost trimişi din prima cei care erau cu răni mai grave. Dacă primele ambulanţe s-ar fi dus la Spitalul din Călăraşi nu mai ajungeau la faţa locului în timp util pentru a prelua şi alţi răniţi“, a spus Arafat.
Şi medicul Alis Grasu, şefa Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov (SABIf), a subliniat că în astfel de situaţii, cu un număr atât de mare de răniţi, nu toate victimele sunt direcţionate către acelaşi spital. „Cele cu răni uşoare sunt duse la spitalul cel mai apropiat, în cazul de faţă Lehliu-Gară, unde li s-a acordat primul ajutor şi li s-a făcut o primă evaluare. Întotdeauna se face triajul victimelor, în spitalele de nivel superior ajung cu afecţiuni mai grave. Pe măsură ce investigaţiile au arătat că sunt şanse ca starea victimelor ajunse la Spitalul din Lehliu-Gară să se agraveze, aceştia au fost preluaţi de ambulanţe şi aduşi în Capitală”, a declarat şefa SABIf.
Specialiştii în psihologia traficului susţin că intervenţia autorităţilor ar fi putut fi mai eficientă. „Din punctul meu de vedere ar trebui să existe puncte sanitare în apropiere de autostradă, dotate cu ce e necesar şi, cel mai important, în ele să fie personal calificat şi ambulanţe care să ajungă la caz“, a explicat Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră - PsihoTrafiQ.
Simularea pentru seism a ajutat salvatorii
Simularea pentru seism, făcută cu doar câteva zile înainte de producerea accidentului pe Autostrada Soarelui, a venit în sprijinul salvatorilor. Aceştia au reacţionat mai prompt, după cum a subliniat şi premierul Dacian Cioloş.
Acelaşi lucru l-a susţinut şi doctorul Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov. „Orice exerciţiu pentru dezastru dă un plus de experienţă astfel încât să poţi să capeţi lejeritate în intervenţii“, a precizat medicul.
Panourile de avertizare erau funcţionale
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat că panourile cu mesaje pe Autostrada Soarelui erau funcţionale sâmbătă dimineaţa, şoferii fiind avertizaţi asupra ceţii dense care afectase acea zonă.
„Pentru panourile VMS (Variable Message Signs) cu mesaje disponibile pe tronsoanele de autostrăzi din România, toate mesajele sunt afişate în baza unui protocol între CNAIR SA şi Poliţia Autostrăzi, după notificarea administratorului drumului de către Poliţia Autostrăzi. În momentul producerii accidentului panourile funcţionau. Pe acestea rula mesajul «Atenţie ! km 96 – km 117+500 limita de viteză 60 km/h !». Mesajele afişate, în format text sau pictograme, rulează în funcţie de situaţia din teren, doar la notificarea Poliţiei Autostrăzi“, au arătat oficialii CNAIR.
Cum pot fi prevenite accidentele grave
Accidentul în lanţ produs pe Autostrada A 2 are la bază comportamentul riscant al şoferilor şi neanticiparea unor riscuri, afirmă psihologul Ionel Simionca. „Oamenii aceia nu s-au gândit că în faţă ar putea fi un obstacol. Cert e că vedem acelaşi comportament riscant, bazat pe ideea că dacă cei din faţă rulează cu o viteză, şi ceilalţi trebuie să se raporteze la ei. Accidentele pe autostradă au fost întotdeauna grave, nu doar în România, ci şi în străinătate. Problema la noi e că ne lipseşte informaţia“, a declarat Simionca.
Psihologul a arătat că autorităţile ar trebui să genereze mesaje mult mai precise şi să pună restricţii în funcţie de condiţiile meteo.
„Nu e suficient să spui că e ceaţă densă. Mesajul ar trebui să fie concret: «nu circulaţi sub o anumită viteză». Aceste mesaje ar trebui însoţite de radare dar şi de echipaje de poliţie, pentru că simplele avertizări tindem să le ignorăm. Iar mesajele ar trebui să avertizeze şoferii progresiv. Dacă vorbim de costuri de sănătate, ele sunt atât de mari încât cu siguranţă se justifică orice fel de investiţie tehnică“, a precizat Ionel Simionca, adăugând că cei implicaţi în carambolul de pe A2 ar putea rămâne cu traume pe toate palierele: psihic şi fizic.
Carambol cu 60 de maşini
În 2007, Pe Autostrada Soarelului s-a produs un accident în lanţ cu şi mai multe maşini implicate, dar cu o singură victimă decedată. Din cauza fumului degajat de incendierea miriştilor, între kilometrii 92 şi 97 ai autostrăzii, nu mai puţin 60 de maşini au intrat în carambol. Bilanţul accidentului a fost de un mort şi 20 de răniţi.
Se încarcă comentariile...
