Cine a înfiinţat DNA. Cum a devenit Direcţia Naţională Anticorupţie spaima politicienilor corupţi

Cine a înfiinţat DNA. Bazele i s-au pus acum mai bine de 13 ani, iar în timp Direcţia Naţională Anticorupţie (fostă PNA) a trecut printr-o adevărată metamorfoză: de la instituţia ineficientă, ale cărei dosare primeau „NUP“ pe bandă rulantă, la sperietoarea politicienilor şi a funcţionarilor de rang înalt corupţi.

Politicieni, magistraţi, poliţişti, medici, oameni de afaceri, funcţionari din administraţie, oameni din fotbal sau moguli de presă sunt au fost aduşi de DNA în faţa justiţiei pentru grave acte de corupţie.

Nu a fost însă întotdeauna aşa. Până la reformarea sa, instituţia anticorupţie era un exemplu de ineficienţă, ajungând ca aproape 90% din cazurile instrumentate să primească ”neînceperea urmăririi penale”.

Ca urmare a presiunilor la nivel internaţional cu privire la amploarea îngrijorătoare a fenomenului corupţiei, în toate palierele societăţii româneşti, prin Legea 78/2000 s-a instituit prima structura instituţională, distinctă, de combatere a corupţiei. Astfel, în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie s-a înfiinţat Secţia de combatere a corupţiei şi a crimei organizate.

Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), strămoşul DNA de astăzi, a luat fiinţă în anul 2002 prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 a Guvernului României.

Cine a înfiinţat DNA. De la PNA la DNA

Până în 2005, PNA a fost considerată o creaţie artificială, unanim criticată pentru ineficienţă şi neconstituţionalitate. Chiar înainte de a fi reformat din rădăcini, PNA a mai primit o grea lovitură.

Prin decizia nr. 235/05.05.2005 a Curţii Constituţionale, în urmă sesizării făcute de un grup de parlamentari PSD şi PRM, PNA i s-a luat dreptul de a mai ancheta parlamentari.

Prin urmare, ceea ce reprezenta esenţa marii corupţii, şi anume anchetarea parlamentarilor pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie, a trecut din competenţa parchetului specializat în astfel de infracţiuni, potrivit dispoziţiilor Constituţiei revizuite, în atribuţiile parchetului ordinar, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Schimbările în bine aveau să survină până la finalul anului 2005. Criticile constante ale Uniunii Europene la adresa corupţiei de la Bucureşti au schimbat definitiv soarta instituţiei anticorupţie.
Astfel, UE a sancţionat nu numai lipsa de rezultate a PNA, dar şi lipsa voinţei politice de a lupta cu corupţia.

În mandatul Monicăi Macovei, PNA a fost redenumit DNA (Departamentul Naţional Anticorupţie) şi trecut în subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). Noua structură a redobândit astfel dreptul de a vâna parlamentarii corupţi.

Ultimele schimbări majore în evoluţia actuală a structurii anticorupţie au survenit în 2006. Departamentul Naţional Anticorupţie s-a transformat în Direcţia Naţională Anticorupţie, iar procurorul-şef al acesteia a fost pus în subordinea procurorului general al României.

Cine a înfiinţat DNA. Care este structura instituţiei

Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de către un procuror şef (asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), doi procurori şefi adjuncţi (asimilaţi adjunctului procurorului general) şi patru procurori şefi de secţie.
În prezent, în urmă modificărilor promovate de Monica Macovei, posturile de conducere de la nivelul DNA se numesc la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, prin decret al preşedintelui.

DNA este formată dintr-o structură centrală şi o structură teritorială. Structura teritorială este formată din 15 servicii teritoriale şi trei birouri teritoriale.

Structura centrală cuprinde Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combaterea a infracţiunilor conctate de corupţie, Secţia de combaterea actelor de corupţie comise de militari şi Secţia judiciară penală. Până în prezent, la conducerea DNA s-au perindat doar trei procurori Ioan Amarie (2002 – 2005), Daniel Morar (2005 – 2013) şi Laura Codruţa Kövesi (2013 – prezent).

Cine a înfiinţat DNA, sperietoarea corupţilor

Jurnaliştii de la The New York Times au surprins foarte bine imaginea actuală a DNA de sperietoare a corupţilor. „Nimeni nu vrea să fie văzut intrând în sediul DNA, cu excepţia celor care lucrează aici”, notau ziariştii americani. Asta pentru că în ultima perioadă mulţi politicieni şi oameni de afaceri care au intrat liberi în sediul DNA au ieşit având cătuşe la mâini.

Ziariştii americani au amintit aici doar două nume - Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc, ale căror condamnări au declanşat cutremure pe scena politică românescă.

Lista ”victimelor” DNA este însă foarte lungă. Anchetele procurorilor anticorupţie a băgat la închisoare magistraţi, poliţişti, medici, oameni de afaceri, înalţi funcţionari din administraţie, oameni din fotbal şi moguli de presă.

Dosarul cel mai răsunător anchetat de DNA în prezent este Microsoft. Nouă foşti miniştri sunt cercetaţi în cazul fraudelor cu licenţe Microsoft: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu.