Cine sunt cei care ar putea face puşcărie în sufragerie. În ce ţări mai funcţionează pedepsele alternative

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, fostul premier Victor Ponta sau Alina Bica vor putea face puşcărie acasă dacă vor fi găsiţi vinovaţi de acuzaţiile aduse de procurori. Mai mult, chiar şi cei care au fost condamnaţi deja la închisoare - cum ar fi Gabriel Surdu sau Sorin Alexandrescu - vor putea merge acasă pentru a-şi ispăşi restul de pedeapsă.

Asta după ce astăzi plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat cu 170 de voturi „pentru", 81 „împotrivă" şi şase abţineri proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor. Proiectul legislativ va merge la preşedinte pentru promulgare.

Cum se va aplica 

Astfel, potrivit proiectului de lege, prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, vor putea beneficia de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.

“Măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică (...) Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent.”, se arată în proiectul de lege care tocmai a trecut de Camera Deputaţilor.

Cei care au comis infracţiuni cu violenţă, recidiviştii, precum şi cei care au fost condamnaţi pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă nu pot beneficia de aceste măsuri, mai arată proiectul.

Cine scapă

În acest moment mai mulţi politicieni, foşti politicieni, oameni de afaceri, parlamentari, primari sau foşti magistraţi sunt judecaţi sau se află deja în spatele gratiilor pentru fapte de corupţie sau fraude economice.

Printre aceştia se numără preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu (acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului), preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea (acuzat de instigare la abuz în serviciu în Dosarul „Angajări fictive”, dar şi pentru constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi fraudă cu fonduri europene în Dosarul „Belina”) fostul premier Victor Ponta (acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală), Alina Bica (abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului) şi mulţi alţii vor putea face puşcărie acasă dacă vor fi găsiţi vinovaţi de acuzaţiile aduse de anchetatori.

În plus, persoanele condamnate deja la închisoare vor putea cere să-şi ispăşească pedeapsa acasă deoarece dacă va intra în vigoare legea se va aplica şi pentru cei care sunt condamnati deja la închisoare.

Printre aceştia se numără Gabriel Surdu, fost director al RA-APPS, condamnat definitiv la trei ani închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă, sau Sorin Alexandrescu, fost director al Antena TV, condamnat definitiv la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru şantaj.

Cum se aplică pedepsele alternative în alte state UE

Un studiu realizat în 2014 de Departamentul de Studii Parlamentare şi Politici UE arată că 

multe ţări din UE preferă avantajele economice şi sociale ale executării pedepselor neprivative de libertate pentru infracţiunile mai puţin grave în cazul condamnaţilor care prezintă un pericol social redus. Printre acestea se numără Franţa, Marea Britanie, Germania, Belgia, Danemarca, Olanda, Finlanda, Italia, Cehia, Suedia, Irlanda, Portugalia, Croaţia.

Serviciile de probaţiune sunt cele care răspund de aceste măsuri alternative.

În Belgia, hotărârile penale cu suspendare şi probaţiune, aplicate pentru pedepse de până la 5 ani, la cele cu amendă ori cu munca în folosul comunităţii, pot suspenda toată pedeapsa ori doar în parte. Durata probaţiunii este de 1-5 ani şi nu mai mult de 3 ani în cazul infracţiunilor minore. Sunt monitorizate de comisia pentru probaţiune. Dacă inculpatul încalcă condiţiile impuse de instanţă, comisia pentru probaţiune poate cere instanţei revocarea măsurii alternative.

În Cehia, instanţa poate suspenda pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele care îşi regretă faptele şi încearcă să se corecteze, au avut probleme de sănătate mintală în momentul comiterii faptei şi judecătorul consideră terapia protectivă benefică pentru reabilitarea sa.

Supervizarea se realizează prin contact personal regulat dintre condamnat şi ofiţerul Serviciului de Probaţiune şi Mediere. Arestul la domiciliu, pentru pedeapsa de până la 2 ani şi dacă inculpatul face o promisiune în scris. 

În Croaţia, probaţiunea se aplică pentru pedepse cu închisoarea de până la 3 ani. Condamnatul poate fi obligat la muncă în folosul comunităţii şi i se poate interzice accesul în anumite locuri. Amenda şi decizia de compensare se aplică pentru infracţiuni de până la 3 ani – împotriva proprietăţii,  în trafic, posesie de droguri. Compensarea presupune efectuarea unei plăţi acordate victimei de către infractor. Munca în folosul comunităţii se aplică pentru pedepse de până la 3 ani.

În Franţa, suspendarea pedepsei se aplică pentru infracţiuni în care executarea acesteia în detenţie nu depăşeşte 5 ani. Termenul de încercare este de 18-36 luni. Instanţa poate stabilit măsuri de asistenţă.

În Marea Britanie se aplică 40-300 ore de muncă în folosul comunităţii, sub supravegherea consilierului de probaţiune şi doar la pedepsele cu închisoarea. Suspendarea pedepsei cu închisoarea se aplică doar între 14 zile şi 12 luni. Amânarea sentinţei se poate decide doar pe o perioadă de până la 6 luni. Arestul la domiciliu a fost introdus în 1999 şi este destinat doar persoanelor peste 18 ani, pentru pedepse între 3 luni şi 4 ani, monitorizarea electronică fiind obligatorie.