Centrul Bucureştiului, paralizat cu taxe şi bune intenţii

Centrul Bucureştiului, paralizat cu taxe şi bune intenţii

Specialiştii susţin că o ristrecţionare a traficului în centrul Capitalei va sufoca trasportul în comun

Restricţionarea accesului auto în centrul Capitalei va duce practic la blocarea mijloacelor de transport în comun care vor fi luate cu asalt de cei care mergeau până atunci cu autoturismele personale


Municipalitatea intenţionează să implementeze în zona centrală a Bucureştiului un proiect integrat pentru gestionarea traficului, care prevede restricţionarea accesului auto, introducerea unui sistem de taxare sau de utilizare a vignetelor, precum şi a unui sistem de transport public. 

Printre altele se propune şi instituirea unei taxe de tranzit pentru centrul Capitalei, care ar urma să fie plătită de maşinile cu Euro 5 şi Euro 6, cele poluante neputând intra în zona delimitată de Piaţa Victoriei, strada Mihai Eminescu, strada Traian, Parcul Carol, Izvor şi Strada Buzeşti. Acest lucru va fi posibil prin identificarea şi implementarea unui sistem de taxare sau de utilizare vignete, susţin reprezentanţii municipalităţii.

Însă, oficialii Autorităţii pentru Transport Bucureşti-Ilfov susţin că, dacă această regulă ar intra în vigoare, 82% din maşinile cu motoare pe benzină şi 74% din maşinile cu motoare diesel înmatriculate în Bucureşti nu ar mai avea acces în zona centrală. 

Nu se renunţă la banda unică

Planul Integrat de Calitate a Aerului care prevede şi o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii transportului public sau realizarea pistelor pentru biciclete urmează să fie supus aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti, a informat Primăria Capitalei, prin intermediul unui comunicat. „Astfel, în perimetrul zonei centrale a oraşului se va implementa un proiect integrat pentru gestionarea traficului prin aplicarea următoarelor măsuri de reducere a traficului: instituirea regimului parcărilor, respectiv introducerea regimului obligatoriu de plată a parcărilor de utilitate publică generală, coroborat cu aplicarea de sancţiuni pentru staţionarea neregulamentară şi stabilirea unui necesar optim de locuri de parcare permise într-un perimetru delimitat în interiorul zonei centrale (35.000 locuri de parcare); restricţionarea accesului auto în perimetrul delimitat în interiorul zonei centrale a Capitalei prin identificarea şi implementarea unui sistem de taxare sau de utilizare a vignetelor; introducerea unui sistem de transport public (linia verde) care să lege zonele de interes administrativ-instituţionale din centrul Capitalei (primării de sector, PMB, ministere, Palatul Parlamentului, staţii de metrou, parcări subterane şi administraţii financiare); utilizarea sistemului de semaforizare inteligentă în vederea restricţionării şi redistribuirii accesului în/ din perimetrul delimitat în interiorul zonei centrale“, arată sursa citată.

În plus, Primăria nu a renunţat la ideea benzii unice dedicate transportului public şi vehiculelor de intervenţie pentru arterele pe care există trasee de transport în comun.

Un fel de tichie de mărgăritar

Experţii susţin însă că o astfel de măsură poate fi luată numai după ce sunt atinse, în mod obligatoriu, alte obiective dintr-un plan de mobilitate urbană. Concret, Augustin Hagiu, consultant în transporturi şi preşedinte al Federaţiei Operatorilor Români de Transport, susţine că, în primul rând, la intrarea în Capitală, înainte de luarea măsurii de restricţionare a traficului prin centru,  ar fi obligatoriu să existe parcări de tip „park and ride“ unde cei din provincie care vizitează Capitala sau cei care locuiesc în zonele limitrofe şi vin la birourile din Bucureşti să-şi poată parca maşinile. „În apropierea acestor parcări ar trebui să existe centre multi-modale de transport de unde oamenii să poată lua mijloace RATB sau metroul pentru a se deplasa unde vor“, arată Hagiu. Specialistul spune că, apoi, mijloacele de transport în comun trebuie modernizate şi dimensionate corespunzător. „Nu putem duce oamenii cu un metrou şi aşa supraaglomerat sau cu tramvaie care arată ca după război. Păi ce facem cu suplimentul apreciabil de oameni care vor utiliza transportul în comun? Cum şi cu ce transportăm aceşti oameni?“ se întreabă Hagiu.

Riscul unor dereglări din punct de vedere economic

   Eu încerc să-mi închipui o dimineaţă, la ora 8.00, o călătorie cu metroul sau RATB cu infrastructura de acum, şi cu circulaţia maşinilor restricţionată în zona centrală. Dezastru
Augustin Hagiu, consultant în transporturi 
Pentru specialistul în transporturi nici apelarea la biciclete nu este o variantă pentru bucureşteni pentru că „pistele pentru acestea sunt haotice“, iar rastelele pentru parcarea acestora, practic, inexistente. „Marcajele rutiere şi indicatoarele pentru orientare sunt sub orice critică, nu avem o integrare tarifară între Bucureşti şi Ilfov, iar sistemul de management al traficului denumit, predestinat cred, «Utopia» nu funcţionează. Eu încerc să-mi închipui o dimineaţă, la ora 8, o călătorie cu metroul sau cu RATB cu infrastructura de acum, şi cu circulaţia maşinilor restricţionată în zona centrală. Dezas¬tru! Există chiar şi riscul unor dereglări din punct de vedere economic în Capitală“, a precizat Augustin Hagiu. ;

Taxa e preferată la Londra, Stockholm şi Oslo

În mai multe ţări din Europa au fost adoptate măsuri de restricţionare a traficului pentru combaterea poluării, dar în respectivele state transportul în comun şi infrastructura sunt la un alt nivel. Concret, au fost luate două tipuri de măsuri pentru a reduce cât mai mult poluarea produsă de vehicule. Este vorba despre introducerea unei taxe de congestionare şi delimitarea, în oraşe, a unor zone cu emisii reduse. 

Taxa de congestionare este cel mai vechi mod de descurajare a utilizării maşinilor pentru limitarea poluării, tarifele variind în funcţie de emisiile generate. Prima „Zonă cu Trafic Restricţionat“ din Franţa a fost instituită la Paris, începând cu 15 ianuarie 2017, odată cu introducerea vignetelor Crit’Air, pentru identificarea celor mai „curate” modele. În capitala Franţei, de la 1 iulie 2016, a fost interzisă circulaţia vehiculelor fabricate înainte de 1997 între orele 8 şi 20, în timpul săptămânii. Contravenienţii sunt pasibili de o amendă de 68 de euro. 

Acelaşi principiu se regăseşte şi în Italia, pentru „zonele de trafic limitat“ (ZTL), o măsură adoptată pentru a proteja centrele istorice ale marilor oraşe, precum Roma sau Florenţa. Pentru a circula în interiorul acestor zone este nevoie de permis special eliberat de municipalitate, care se dovedeşte a fi însă destul de costisitor, între 100-320 de euro.

În Germania, 70 dintre cele mai mari oraşe, inclusiv Berlin şi München, au instituit „zone de mediu protejate“, situate în centrul acestora. Traficul este gestionat în funcţie de vignete – roşu, galben, verde, similare celor introduse la Paris. Pe tot continentul există peste 200 de astfel de „zone de mediu protejate“ (ZMP), inclusiv în Oslo, Lisabona (e interzisă şi circulaţia tuturor vehiculelor produse înainte de 1996), Stockholm, Viena şi Londra.