În urmă cu câteva luni, după publicarea fotografiilor cu marile capturi de ştiuci ale pescarilor politici Liviu Dragnea şi premierului de atunci, Sorin Grindeanu, surprinzător, la şefia ARBDD a fost numit Guvernator Mălin Muşatescu, jurnalist, nepesedist, apreciat ca un foarte bun cunoscător al Deltei Dunării. Opinia publică a primit cu rezervă această numire, unii au salutat-o, sperând că un cunoscător al zonei ar putea face ceva pentru protejarea şi dezvoltarea ei, în timp ce alţii au acuzat schimbarea fostului guvernator, Grigore Baboianu, cercetător, ca fiind una politică după ce i-a criticat public pe marii pescari politici ai ţării.

Problemele Deltei Dunării nu doar că există de ani buni fără ca vreun guvern să le rezolve, dar s-au şi acutizat, afectând în aceeaşi măsură Rezervaţia Biosferei, cât şi locuitorii deltaici. Mai mult, de-a lungul timpului, tot mai multe interese oneroase protejate politic au condus la înrăutăţirea situaţiei în această zonă unică în lume, declarată patrimoniu UNESCO. Singurul lucru pozitiv înregistrat în acest an este afluenţa mare de turişti români şi străini. Numai că turismul necontrolat nu aduce doar beneficii financiare, ci are şi efecte negative asupra zonei protejate.

Despre problemele Deltei Dunării am discutat în interviul cu Mălin Muşatescu, Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Paul Stan- Domnule Guvernator, cum merge treaba în Deltă, încep să se mişte lucrurile în bine?

Mălin Muşatescu- Lucrurile încep să se mişte încet.

P.S.- Care sunt cele mai importante şi mai grave probleme actuale ale Deltei Dunării?

M. M.- În topul problemelor actuale ne confruntăm cu: circulaţia bărcilor în interiorul Deltei, braconajul,  decolmatările haotice, agricultura cu tone de chimicale şi inexistenţa unei pieţe locale de pescuit în care pescarul comercial să-şi poată vinde peştele la preţul de piaţă.


Mălin Muşatescu

P.S.- Anul 2017 a adus cea mai mare afluenţă de turişti, în această zonă, în creştere faţă de anii precedenţi. Cum afectează această avalanşă de turişti ecosistemul şi ce impact are asupra Rezervaţiei?

M.M.- Nu afluxul mare de turişti este nociv, ci modul agresiv de a face turism, educaţia precară a unor turişti care nu respectă Delta şi nici nu înţeleg menirea Rezervaţiei.

P.S.- Cât de tare afectează braconajul şi cum faceţi faţă acestui fenomen?

M.M.- Braconajul este un flagel direct responsabil de distrugerea potenţialului piscicol al Deltei. COMISARIATUL DE CONTROL INTEGRAT a început să fie eficient, iar Corpul Mobil de Control are deja primele rezultate. Din păcate, nu poate fi încă, vorba de limitarea acestui flagel.

P.S.- Care este situaţia privind reglementarea navigaţiei şi gestionarea gunoaielor în interiorul Rezervaţiei?

M.M.- Avem o mare problemă cu gestionarea gunoaielor, însă primăriile fac eforturi pentru a soluţiona criza, până la intrarea în funcţiune a gropii de gunoi Mihai Bravu. Am avut întâlniri cu primarii şi Consiliul Judeţean pentru o rezolvare rapidă a acestei situaţii. În privinţa circulaţiei, vom reglementa accesul pe diferite ghioluri şi canale, cu restricţionări ale puterii motoarelor.

P. S.- În ce măsură este afectată zona protejată de construcţii şi de agricultură?

M.M.- Probabil, cea mai mare problemă este cea a adăposturilor pescăreşti ilegale - aproximativ 500 la nivelul întregii Rezervaţii. Sunt centre de braconaj care trebuie desfiinţate şi înlocuite cu adăposturi reale pentru pescarii comerciali. Acest lucru se va concretiza cu ajutorul unui proiect finanţat din bani europeni.