Care sunt efectele ordonanţei privind Legile Justiţiei

Tudorel Toader / Foto: Octav Ganea, Inquam Photos

Prevederile ordonanţei de urgenţă pe Legile Justiţiei nu ar trebui să se aplice retroactiv, recomandă secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. „Soluţia este parţială şi nu rezolvă problema de fond”, avertizează specialiştii.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a tranşat ordonanţa privind Legile Justiţiei: a recomandat ca procurorii care au intrat în Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi în Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pe bază de concurs sau interviu să rămână pe posturi, chiar dacă nu au 10 ani de experienţă aşa cum prevede noul act normativ care a intrat azi în vigoare. 

Interpretarea Secţiei pentru procurori a CSM a fost dată după şedinţa de ieri, decizia fiind luată în unanimitate de membrii secţiei amintite, măsura vizându-i nu doar pe procurorii din DNA sau DIICOT ci şi pe magistraţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul altor parchete, arată un comunicat al instituţiei. Deşi a refuzat să se pronunţe cu privire la „interpretarea corectă” a acestui articol din ordonanţă, afirmând că nu este singurul autor al acestui act normativ, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a precizat ieri că „trebuie să existe încredere în interpretarea dată de Secţia pentru procurori a CSM”.

Ce procurori vor fi afectaţi de noul act normativ

Concret, afectaţi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) vor fi procurorii DNA şi DIICOT delegaţi pe funcţii care nu îndeplinesc condiţiile de vechime. Prin urmare, delegările acestora vor înceta, în timp ce delegările care îndeplinesc condiţiile de vechime şi grad se menţin. În această a doua categorie intră şi fosta şefă DNA, Laura Codruţa Kovesi, care actualmente activează în Parchetul General. De asemenea, procurorul Alexandra Lancranjan, care instrumentează dosarul Tel Drum în care preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, este acuzat de fraudă cu fonduri europene şi de abuz în serviciu, rămâne în DNA pentru că, deşi nu are cei zece ani de experienţă, a fost numită pe funcţie în urma unui concurs. 

Totuşi, aşa cum anunţa Ministerul Public, 40 de procurori vor părăsi Parchetul General, inclusiv Secţia parchetelor militare, DNA şi DIICOT -  delegările lor încetând ca urmare a faptului că nu au un grad profesional corespunzător. Vor exista şi alte efecte, precizează instituţia: afectate vor fi dosarele Revoluţiei din 1989, unde trei din cei şase procurori militari delegaţi să instrumenteze dosarul vor fi nevoiţi să nu mai lucreze în dosar. De asemenea, va fi afectat dosarul violenţelor de la mitingul diasporei din 10 august 2010. În acest caz, doi dintre cei trei procurori care se ocupă de instrumentarea dosarului ar trebui să părăsească Secţia Parchetelor Militare. 

Curtea Consituţională poate elimina ambiguităţile

În ciuda interpretării date de către CSM prevederii buclucaşe, experţii juridici sunt de părere că singura care poate da o interpretare definitivă, care să elimine dubiile cu privire la legalitatea actelor de justiţie, este Curtea Constituţională. Deşi hotărârile CSM se bucură de prezumţia de legalitate, ambiguitatea OUG deschide noi portiţe inculpaţilor de a contesta probele de la dosare, avertizează specialiştii. 

„Decizia CSM este egală cu zero. Ea stabileşte cel mult raporturi de muncă. Avocaţii vor contesta în instanţă, prin prisma ordonanţei, necompetenţa procurorului de caz. Actele de urmărire penală ar putea fi declarate nule. Decizia CSM nu poate fi peste lege”, a declarat pentru „Adevărul” avocatul Adrian Cuculis. 

De aceaşi părere sunt şi liderii opoziţiei. „Prin decizia CSM lucrurile nu se clarifică foarte mult. Singura care ar putea face acest lucru este Curtea Constituţională a României (CCR). Cu adevărat important este cum interpretează ei textul, altfel cu siguranţă avocaţii se vor folosi de această ambiguitate pentru a contesta probele din dosare. Această problemă nu se poate rezolva doar prin recomandarea CSM”, este de părere Stelian Ion, avocat şi deputat din partea USR. 

Avocatul Poporului, plecat în concediu

Atât Parchetul General cât şi partidele de opoziţie au cerut miercuri Avocatului Poporului sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la această ordonanţă de urgenţă. Opoziţia s-a lovit de faptul că Victor Ciorbea a plecat în concediu fără a-şi delega atribuţia de sesizare a CCR. 

„Avocatul Poporului nu şi-a delegat atribuţia de sesizare pe neconstituţionalitate. Dl. Ciorbea şi-a delegat în schimb celelalte atribuţii. Practic, timp de două săptămâni a blocat posibilitatea de sesizare a Curţii. Nu este doar un lucru grav, dar este şi ilegal. A plecat în concediu nu doar Victor Ciorbea, dar şi instituţia Avocatului Poporului”, a declarat Stelian Ion. 

Avocatul Poporului a răspuns, ieri, că solicitările de formulare a unei excepţii de neconstituţionalitate a OUG sunt analizate de către specialiştii instituţiei, urmând a fi luată o decizie în acest sens.

În ceea ce priveşte cererea Parchetului General, magistraţii Ministerului Public au invocat faptul că guvernul „nu a motivat urgenţa şi situaţia extraordinară care să justifice o ordonanţă de urgenţă”, şi că, în al doilea rând, aceste acte normative nu pot afecta instituţiile fundamentale ale statului.